În 1986, New York Times îl trimitea pe jurnalistul David Binder la Bucureşti, să realizeze un interviu-eveniment cu Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România. Cu această ocazie, americanul a inserat în materialul numit „Cultul lui Ceauşescu” câteva observaţii de mare efect despre ceea ce ajunseseră să însemne Ceauşescu şi Partidul Comunist Român în acele vremuri.
Printre altele, americanii au aflat ce impresii prea curajoase şi mult prea riscante pentru acei ani avea un simplu ghid al muzeului din Târgovişte despre Nicolae Ceauşescu.
„Ar putea Ceauşescu să se distribuie singur nu doar ca împărat român, dar şi ca unul al romanilor, de asemenea? După toate acestea, a purtat sceptrul regal cu bijuterii în 1974, la instalarea în funcţia de preşedinte.
«Împărat roman?», a pufnit ghidul. «Nu, el deja crede că este zeu.»
«Ce vrei să spui?»
«În ziare, ei deja i-au dedicat poeme în care îl descriu pe Ceauşescu drept un semizeu.»
Cu toate că pretinde că Dracula face parte din linia sa politică, se pare că Nicolae Ceauşescu n-a permis ca tortura şi uciderea să facă parte din stilul lui de guvernare.
Totuşi, în 1986, în raportul despre România al celor de la Helsinki Watch (organizație non-guvernamentală americană înființată de Robert L. Bernstein în 1978, menită să monitorizeze respectarea Acordurilor de la Helsinki din de către fosta Uniune Sovietică), care monitorizau drepturile omului, se vorbea despre „controlul totalitar şi la fel de represiv ca în oricare alt stat din Europa de Est”, scria Binder pentru New York Times.
Sceptrul lui Ceauşescu
În contextul remarcii jurnalistului american, trebuie amintit că după abolirea monarhiei şi proclamarea republicii, la 30 decembrie 1947, şeful statului fusese mai întâi preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale (MAN) şi apoi preşedinte al Consiliului de Stat. Funcţia de preşedinte al Republicii Socialiste România a apărut abia în 1974.
Aşa cum se observă în fotografia istorică, la ceremonia de „înscăunare” din 28 martie 1974, cel mai bătrân membru al MAN, Ştefan Voitec, i-a înmânat lui Ceauşescu însemnele puterii, adică eşarfa tricoloră şi sceptrul.
Liderul PCR ceruse explicit ca sceptrul neobişnuit să fie copiat după cel al regelui Ferdinand I, dar însemnele regalităţii să fie înlocuite cu cele ale Partidului Comunist Român.
În prima parte a interviului puteţi citi ce poreclă avea Nicolae Ceauşescu în 1986, dar şi ce zvon se răspândise printre români cu privire la sănătatea sa. DETALII AICI
În a doua parte a interviului este descrisă atmosfera creată de propaganda Partidului Comunist Român (PCR) în jurul lui Nicolae Ceauşescu. DETALII AICI
În a treia parte puteţi citi care au fost cele patru momente în care România condusă de Ceauşescu a sfidat URSS. DETALII AICI
În partea a 4-a veţi afla „Pe ce cheltuia Ceauşescu 3 miliarde de dolari în 1986?”