FREE
 

După primul război mondial s-a ajuns la concluzia că nu poate fi vorba de o pace adevărată dacă, odată cu garantarea libertății politice și economice a popoarelor, „nu se va asigura clasei lucrătoare un minimum de garanții de ordin moral și material, relative la dreptul la muncă, la dreptul sindical, migrații, asigurări sociale etc”.

FREE
 

Conferința de Pace a stabilit, după primul război mondial, că Danzig-ul, cu o populație germană, era un oraș liber ocrotit de Societatea Națiunilor.

FREE
 

Revista Albina Carpaților, care apărea săptămânal la Sibiu, relata în 20 octombrie 1877, de pe frontul războiului de independență, că orice acțiune mai serioasă pe câmpul de luptă era precedată de lupte mai mici între posturile înaintate.

FREE
 

Primul ceas rezistent la apă, „Oyster”, a fost creat de către cei de la Rolex în anul 1926. Un an mai târziu, Mercedes Gleitze a traversat înot Canalul Mânecii cu acest model la ea, succes care a fost marcat printr-o reclamă pe prima pagină a ziarului Daily Mail.

FREE
 

Relațiile româno-britanice au evoluat, în perioada martie-august 1939, sub semnul garanțiilor oferite de Anglia și Franța. Pe 13 aprilie, premierul Chamberlain, în Camera Comunelor, și primul ministru Daladier, la Palatul Bourbon, au declarat simultan că asigură România și Grecia de ajutor ca să reziste oricărei amenințări la adresa independenței lor.

FREE
 

LE TEMPS din 21 mai 1939 publica, sub semnătura lui Robert Poulain, trimisul său special la București, un amplu articol dedicat lui Armand Călinescu.

FREE
 

Ziarele americane din 29 aprilie își exprimau lămurit părerea că din discursul lui Adolf Hitler din Reichstag reieșea că el nu oferea nicidecum putința de a se putea negocia în viitor cu speranțe de succes. Totuși, niciunul dintre ziare nu credea că era de așteptat din partea cancelarului Germaniei ”vreo acțiune violentă imediată”.

FREE
 

După semnarea tratatului economic dintre România și Germania, presa germană acorda mare atenție bogățiilor și marilor posibilități pe care le oferea România, îndată ce se punea în aplicare tratatul.

FREE
 

Populaţia Regatului României depăşise, la 1 ianuarie 1940, 20 de milioane, după ce la recensământul din 1930 pe teritoriul de 295.049 kilometri patraţi traiau 18.057.028 locuitori, dintre care 71,9 la sută se declaraseră de neam românesc.

FREE
 

Ziarul bulgăresc NOVI DNI din 9 octombrie 1935 relata, sub titlul “Guvernul român şi Dobrogea”, că la Constanţa se ţinuse o conferinţă, sub preşedinţia prim-ministrului, de mare importanţă pentru populaţia Dobrogei:

FREE
 

Într-un editorial apărut în Pravda din 5 octombrie 1935 se spunea:

FREE
 

După vizita făcută de Suveranii României la Varşovia şi Cracovia în iunie 1923, se punea problema unor relaţii economice speciale între ţara noastră şi Polonia.

FREE
 

Într-un apel către abonaţi Calicul Democrat, editat de V.M. Munteanu la Cluj, se prezenta în numărul din ianuarie 1911:

FREE
 

După uciderea prefectului Constantin Manciu de către Corneliu Zelea Codreanu pe 25 octombrie 1924, Colegiul Universităţii Iaşi începuse demersurile pentru a-l trimite în judecată pe profesorul A.C. Cuza.

FREE
 

“Durere răsboiul ne-a alterat şi pe noi (adecă poporul săsesc) în privinţa morală. Vechile concepţii de drept, morală, ordine şi cinste încă nu –sau întors la noi. Din contră o nouă imoralitate ameninţă să pătrundă în corpul nostru naţional”, scria ziarul Siebenburgishe-Deutsche Tagestpost din 12 mai 1919. Autorul vorbea despre mită şi mituire.

FREE
 

Bănățeanul Traian Vuia scria, în 18 martie 1906, o filă în istoria aviației mondiale.

FREE
 

În ziarul ROMÂNUL din 11 ianuarie 1919, pe stil nou, Tit Vuculescu publica articolul „Oficianţii români sub domnia maghiară”, cu statistica funcţionarilor din 26 de comitate:

FREE
 

După evenimentele din decembrie 1989, înfloriseră valutiştii, care ani buni au rezistat pe piaţă chiar şi după apariţia caselor de schimb. Cam la fel a fost şi după primul război mondial.

FREE
 

Revista Economică, care apărea la Sibiu, publica pe 20 decembrie 1919 un articol cu titlul „Calamitate cu bancnotele”, care începea aşa:

FREE
 

În revista economică, statistică şi financiară Economia Naţională din ianuarie-februarie 1919, directorul I.C. Băicoianu publica un articol de peste 70 de pagini sub titlul Banca Naţională în timpul ocupaţiunii.

FREE
 

Imediat după marea Unire au apărut şi primele acţiuni politice ale ţiganilor din România.

FREE
 

În ziua de Anul Nou, Domnul Ţării se ducea la Mireopolie şi asculta slujba ţinută de mitropolit şi arhierei.

FREE
 

Într-un interviu acordat ziarului Sfatul Ţării în primăvara lui 1919, ministrul Ciuhureanu dădea asigurări că România mare nu va evacua nicio palmă din pământul Basarabiei:

FREE
 

În anul 1906, românii maramureşeni au luat parte la reînhumarea Principelui Francisc Rákóczi la Kassa Mai (foto), alături de care luptaseră înainte cu 200 de ani.

FREE
 

„Numai boierii din alte vremuri învăţaseră naţia noastră cu astfel de largi danii, iar de la ei nimeni până la Jacques Elias, nici dintre urmaşii lor, nici din rândurile burghezilor bogaţi nu i-a imitat.

PREMIUM
 

Generalul Berthelot pleca în luna decembrie 1918 într-o călătorie în Ardealul proaspăt unit cu restul României.

PREMIUM
 

Pe 29 decembrie 1918 aproape de miezul nopţii a izbucnit un incendiu într-un vagon al trenului ce era pe cale să plece din Iaşi spre Chişinău.

PREMIUM
 

Socialistul Constantin Mille se întorcea după Marea Unire de la Paris, unde se refugiase în timpul marelui război, şi începea reeditatarea ziarului „Adevĕrul”, iar Constantin Bacalbaşa îl punea, printr-un articol-scrisoare deschisă, la curent cu noile realităţi din România:

PREMIUM
 

Comisiunea Administrativă Rurală Craiova transmitea dădea pe 17 aprilie 1917, sub nr. 1788, următorul ordin:

PREMIUM
 

Duminică, 30 decembrie 1918, a fost publicat un Decret-Lege prin care evreii primeau, după Marea Unire, aceleaşi drepturi ca românii, însă pentru a le obţine nu era deloc simplu.

Registration

Forgotten Password?