În cadrul consultărilor, arată MAE, „a avut loc un schimb amplu de opinii privind impactul modificărilor legislaţiei ucrainene asupra drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina, precum şi privind modalităţile eficiente şi durabile de menţinere a nivelului drepturilor etnicilor români, cu prioritate cel privind educaţia în limba maternă”.
Potrivit sursei citate, de Agerpres, secretarul de stat Dan Neculăescu a făcut o prezentare a acţiunilor întreprinse de România ca urmare a adoptării de noi reglementări legislative în Ucraina, inclusiv a stadiului negocierilor în vederea convenirii Protocolului de colaborare bilaterală româno-ucraineană în domeniul educaţiei, a eforturilor părţii române în vederea relansării activităţii Comisiei mixte interguvernamentale româno-ucrainene privind protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, respectiv demersurilor MAE pentru iniţierea negocierilor pentru încheierea unui Acord cuprinzător privind protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.
Totodată, a subliniat că MAE „a acţionat consecvent pe lângă partea ucraineană atunci când au fost semnalate evoluţii cu impact negativ asupra drepturilor etnicilor români”.
MAE a reiterat constant…
De asemenea, secretarul de stat a arătat că în dialogul bilateral cu autorităţile ucrainene, partea română „a reiterat constant aşteptarea ca Ucraina să ofere o soluţie cuprinzătoare la problema dreptului la educaţie în limba maternă pentru etnicii români”.
Secretarul de stat a luat notă de preocuparea reprezentanţilor minorităţii române faţă de proiectul unei noi legi ucrainene care vizează să reglementeze modalitatea de exercitare a drepturilor lor identitare şi a reiterat poziţia privind necesitatea consultării substanţiale a acestora în procesul de adoptare a actului normativ menţionat.
De asemenea, s-a referit la faptul că partea română a obţinut în dialogul cu partea ucraineană recunoaşterea identităţii dintre limba română şi aşa-zisa „limbă moldovenească”, care trebuie să fie reflectată la nivelul legislaţiei şi normelor ucrainene, respectiv să fie recunoscută inexistenţa aşa-zisei „limbi moldoveneşti”.
Alte aspecte abordate au vizat perspectivele operaţionalizării Institutului Cultural Român la Kiev şi a filialei acestuia la Cernăuţi, precum şi înfiinţarea unui birou consular la Ismail.
Reprezentanţii minorităţii române au subliniat utilitatea şi oportunitatea dialogului direct cu autorităţile de la Bucureşti şi au exprimat susţinere pentru demersurile României de protejare a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii sale înrudite din Ucraina.
Delegaţia include lideri ai mediului asociativ şi academic românesc din regiunile Cernăuţi, Odesa şi Transcarpatia, iar, în cursul zilei de joi, are programate întrevederi cu reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, Departamentului pentru Relaţia cu Românii din afara Graniţelor, Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Institutului Cultural Român şi ai Ministerului Educaţiei.
