Ziarele pariziene publicau în primii ani ai deceniului patru al secolului trecut o curioasă poveste, pe care presa de la București o prelua:
A murit la 20 iunie 1995, sau, după unele surse, pe 26 iunie, la Paris şi a fost înmormântat în Cimitirul Montparnasse. În anul morţii sale, Editura ”Gallimard” i-a dedicat volumul, de peste 1.800 de pagini, ”Oeuvres” – ”Opere”, în care sunt adunate toate cărţile sale.
La 14 iunie 1940, Parisul a fost ocupat de armata germană, în contextul operaţiunilor militare din Vestul Europei, în cel de-Al Doilea Război Mondial. Pe 15 iunie, erau deja stăpânii capitalei Franței.
Expoziția Internațională de Artă și Tehnologie în Viața Modernă era inaugurată la Paris pe 25 mai 1937, rămânând deschisă până la 25 noiembrie.
A imprimat chirurgiei româneşti o paternitate franceză, iar, astfel, chirurgia românească din primele decenii ale secolului XX s-a dezvoltat la un nivel comparabil cu cel al chirurgiei europene.
Ion Heliade-Rădulescu a rămas credincios îndemnului său: „Scrieți, băieți, numai scrieți!” și în perioada exilulului de după 1848, articolele sale fiind publicate de presa pariziană.
A retezat 1300 de capete numai între 10 iunie și 5 august 1794. Printre cei executați de el s-a numărat însuși Robespierre, teroristul numărul 1 al revoluției franceze.
Emilie du Chatelet era neobișnuit de inteligentă, foarte instruită și amanta marelui Voltaire.
Într-un mic orășel din Austria s-a judecat procesul unei crime petrecută cu un an înainte – procesul acesta a fost urmărit în țară la noi cu o neîntreruptă atenție, deoarece victima era o româncă, doamna Maria Fărcășanu, frumoasă după fotografiile publicate, elegantă după blana de vulpe argintie pe care o purta în noaptea crimei, când străbătea Austria într-un tren international, scria Geo Bogza în „Realitatea ilustrată” din 11 noiembrie 1936.
Strănepoată de răzeşi, nepoată de preoţi şi învăţători din Moldova, Ioana Berindei s-a născut în 1922, la Paris. Părinţii ei, Ioan şi Emilia Hudiţă, erau studenţi atunci.
A crescut la confluenţa dintre vremuri cînd elita românească se străduia să dea şi fetelor o educaţie strălucită.
La 17 februarie 1947 a murit la Paris scriitoarea franceză de origine română Elena Văcărescu, cea pe care Nicolae Iorga a numit-o “ambasadoarea sufletului românesc”.
Modelul trimiterii în exil a intelectualilor incomozi a fost „brevetat” de autorități încă din Antichitate. În secolul al XVIII-a i-a căzut victimă și scriitorul Voltaire, un membru de seamă al Iluminismului francez.
Cu 101 ani în urmă (1919) avea loc primul zbor comercial Paris – Londra. Pilotul avionului Farman „Goliath”, un bombardier WW1 transformat în avion civil, a fost Lucien Bossoutrot.
Acum 122 de ani, la 6 februarie 1898, la Paris, tânărul George Enescu obținea prima recunoaștere internațională de un răsunător succes, în cadrul primei audiții publice a suitei simfonice pentru orchestră „Poema română”. Piesa tânărului de 16 ani a fost interpretată de Orchesta Colonne, la acea dată una din cele mai prestigioase orchestre ale lumii, înființată și dirijată de violonistul Édouard Colonne.
Ziua de 7 februarie este marcată, la Paris, de o licitaţie încărcată de istorie.
La 7 februarie 1880, agentul diplomatic al României la Berlin, Gh. Vârnav-Liteanu, îl înștiința pe Vasile Boerescu, ministrul Afacerilor Străine de la București că, în urmă cu trei zile, cancelarul Otto von Bismarck anunţase guvernele de la Londra şi Paris despre faptul că era dispus să recunoască independenţa României.
În „O scrisoare pierdută” a lui Ion Luca Caragiale, Cațavencu aduce vorba despre personajul nostru, spunându-și: „Scopul scuză mijloacele, a zis nemuritorul Gambetta!…”. Dar ce se ascunde în spatele acestui nume?
acă i se respectă ultimele dorințe, unul dintre cele mai celebre cabarete din Paris ar trebui ca astăzi să închidă.
A studiat științele politice, la insistențele părinților, deși se visa arhitect. În 1928, după absolvire, sprijinit financiar de tatăl său, şi-a deschis o mică galerie de artă, unde pictori faimoși ca Dali, Max Jacob, Picasso își expun lucrările, din care chiar reușește să vândă multe dintre ele.
Sportul și războiul sunt două lucruri diametral opuse. Dacă sportul presupune respectarea oponentului, războiul se bazează nu doar pe înfrângerea sa, ci și pe umilirea sa.
Generalul ucrainean Simon Petliura era asasinat pe 26 mai 1926, pe o stradă din Paris, de ceasornicarul Samuel Schwartzberg „drept revanșă pentru cei 50.000 de oameni ai rasei sale asasinați de soldații lui Petliura”.
Se împlinesc cinci ani (2015) de la atentatul terorist de la sediul redacţiei săptămânalului satiric francez „Charlie Hebdo”.
Domnule Mininstru, am onoarea a pune aci alăturat, sub ochii Excelenței Voastre textul alocuțiunelor schimbate cu ocaziunea recepțiunei Corpului Diplomatic la Elyseu, Sâmbătă întâi Ianuarie între Excelența Sa Domnul Leon y Castillo, Marquiz del Muni, Ambasadorul Spaniei, Decan al Corpului Diplomatic, și Domnul Președinte al Republicii Franceze.
Sărbătorile Anului Nou 1934 îl găseau pe vestitul lăutar Alexandru Ciolac sărac lipit, într-o colibă de pe strada bucureșteană Palade numărul 12.
C.G. Costa-Foru, preşedinte al Asociaţiunei Generale a Presei Române, scria că în analele presei române ziua de 26 aprilie 1919 “va aparţine reginei Maria”.
În corespondența pe care o trimitea spre sfârșitul anului 1927 presei americane, Elena Lupescu spunea că nu are gusturi extravagante, dar nici prințul Carol.
Pentru prima oară în ultimii 216 ani, catedrala Notre Dame, veche de 800 de ani, nu va sărbători Crăciunul: nicio slujbă, nicio ceremonie, nicio procesiune nu sunt prevăzute la catedrală.
Elena Lupescu își povestea traiul cu principele Carol, din vila închiriată lângă Paris, în presa americană a anului 1927:
Născut în 1883 la București, Alexandru „Mieluș” Mihalescu a făcut parte din generaţia de actori care s-a afirmat în deceniuI dinaintea primului război mondial. Adversar al boemei şi al cabotinajului, veşnic nemulţumit de el şi de alţii fiindcă era muncit de dorul depăşirii, a fost nevoit să se auto-exileze la Paris din cauza răutăților colegilor săi și ale presei de la București.
Din inițiativa Ambasadei României în Franţa, susținută de Primăria Paris și de Grupul de prietenie România-Franţa, din Adunarea Națională Franceză, o porțiune de pe promenada Senei va purta, începând de marţi, numele Reginei Maria.
