Sunt copaci bătrâni de două secole: vor mai avea nevoie de câțiva ani pentru ca lemnul lor prețios să poată susține noua fleșă a catedralei Notre-Dame din Paris.
Tribul gitanilor din Paris avea bulibașă, în anii 1930, pe celebrul șef de taraf Jacques Rigo, nepot al nu mai puțin cunoscutului lăutar Rigo, care a fost căsătorit cu prințesa Caraman-Chimay.
Societatea Junimea română s-a constituit în Paris, pe 14 februarie 1851, „din dorinţa de apărare a principiilor revoluţiei de la 1848”.
După generalul Kutepov, care a fost răpit în condiții misterioase din Paris, următorul șef suprem al Uniunii Militare Generale Rusești a fost generalul Miller, fost camarad al lui Wrangel.
La aproape doi ani după teribilul incendiu care a distrus Catedrala Notre-Dame din Paris, în aprilie 2019, lucrările de restaurare avansează.
Pe 29 ianuarie 1916, două zeppeline germane se pregătesc pentru un raid spectaculos asupra Parisului. Primul, având o avarie la bord, este nevoit să facă cale întoarsă. Al doilea ajunge deasupra capitalei în jurul orei 22.
După primul Război Mondial au aparut la Paris o mulțime de cabarete și teatre de revistă cu „femei goale”, care apăreau pe scenă acoperite doar cu o frunză de viță.
Sărbătorile Anului Nou 1934 îl găseau pe vestitul lăutar Alexandru Ciolac sărac lipit, într-o colibă de pe strada bucureșteană Palade numărul 12.
Domnule Mininstru, am onoarea a pune aci alăturat, sub ochii Excelenței Voastre textul alocuțiunelor schimbate cu ocaziunea recepțiunei Corpului Diplomatic la Elyseu, Sâmbătă întâi Ianuarie între Excelența Sa Domnul Leon y Castillo, Marquiz del Muni, Ambasadorul Spaniei, Decan al Corpului Diplomatic, și Domnul Președinte al Republicii Franceze.
În corespondența pe care o trimitea spre sfârșitul anului 1927 presei americane, Elena Lupescu spunea că nu are gusturi extravagante, dar nici prințul Carol.
Pe 24 noiembrie 1883, în timpul celei de-a III-a Republici, Eugène René Poubelle, prefectul departamentului Senei, le impune parizienilor folosirea unor recipiente închise pentru evacuarea gunoiului menajer.
Vasalii literaţi, adică jongleurii, cântăreţii ambulanţi, diseurii, muzicanţii, care depindeau direct de senior, erau dacă nu scriitori, cel puţin autori.
Născut în 1883 la București, Alexandru „Mieluș” Mihalescu a făcut parte din generaţia de actori care s-a afirmat în deceniuI dinaintea primului război mondial. Adversar al boemei şi al cabotinajului, veşnic nemulţumit de el şi de alţii fiindcă era muncit de dorul depăşirii, a fost nevoit să se auto-exileze la Paris din cauza răutăților colegilor săi și ale presei de la București.
Trecând peste nenorocirea ce ne-a pricinuit-o prin cedarea Basarabiei către ruși, sultanul Mahmud al II-lea a fost la originea înlocuirii modei turcești cu cea occidentală în Principatele Române.
Pe terasa unei cafenele de pe „Champs Elysees”, reporterul unui mare ziar francez face cunoștință, în 1932, cu o tânără foarte elegantă și frumoasă.
Un comisariat de poliţie situat într-o suburbie a Parisului a fost atacat de circa 40 de persoane neidentificate cu „mortiere” de artificii în noaptea de sâmbătă spre duminică.
Pe 5 octombrie 1789, la Paris, câteva mii de femei cărora le-a ajuns la os foametea și sărăcia, merg la Versailles după regele Ludovic al XVI-lea, luându-l practic prizonier.
La 17 februarie 1947 a murit la Paris scriitoarea franceză de origine română Elena Văcărescu, cea pe care Nicolae Iorga a numit-o “ambasadoarea sufletului românesc”.
După o absenţă de 32 de ani din ţară, Traian Vuia a revenit în România în anul 1934 pentru o vizită, după care s-a întors la Paris.
Pe 2 septembrie 2020, în condiții de înaltă securitate, începe procesul atacurilor teroriste de la redacția Charlie Hebdo și de la magazinul evreiesc Hyper Cacher din Paris.
Un bal dat la începutul anului 1830 în salonul Zoei Em. Florescu, care uimise Bucureștii cu eleganța casei și cu toaletele sale, poate fi considerat momentul pătrunderii modei franțuzești la noi.
Georges Mandel, fost secretar al lui Clemenceau, un om ponderat, taciturn, socotit ultrareacționar și care purta cele mai înalte gulere tari din toată Franța, făcea vâlvă în Paris la sfârșitul anului 1935 prin lansarea S.V.P.
Ziarele pariziene publicau în primii ani ai deceniului patru al secolului trecut o curioasă poveste, pe care presa de la București o prelua:
A murit la 20 iunie 1995, sau, după unele surse, pe 26 iunie, la Paris şi a fost înmormântat în Cimitirul Montparnasse. În anul morţii sale, Editura ”Gallimard” i-a dedicat volumul, de peste 1.800 de pagini, ”Oeuvres” – ”Opere”, în care sunt adunate toate cărţile sale.
La 14 iunie 1940, Parisul a fost ocupat de armata germană, în contextul operaţiunilor militare din Vestul Europei, în cel de-Al Doilea Război Mondial. Pe 15 iunie, erau deja stăpânii capitalei Franței.
Expoziția Internațională de Artă și Tehnologie în Viața Modernă era inaugurată la Paris pe 25 mai 1937, rămânând deschisă până la 25 noiembrie.
A imprimat chirurgiei româneşti o paternitate franceză, iar, astfel, chirurgia românească din primele decenii ale secolului XX s-a dezvoltat la un nivel comparabil cu cel al chirurgiei europene.
Ion Heliade-Rădulescu a rămas credincios îndemnului său: „Scrieți, băieți, numai scrieți!” și în perioada exilulului de după 1848, articolele sale fiind publicate de presa pariziană.
A retezat 1300 de capete numai între 10 iunie și 5 august 1794. Printre cei executați de el s-a numărat însuși Robespierre, teroristul numărul 1 al revoluției franceze.
Emilie du Chatelet era neobișnuit de inteligentă, foarte instruită și amanta marelui Voltaire.
