Murea la doar 36 de ani, pe 28 iulie 1655, după o viață scurtă și plină de aventuri care avea să-l inspire pe Edmond Rostant să scrie, la 1897, comedia eroică ce-i poartă numele.
A murit la 22 mai 1885. La funeraliile sale grandioase au participat aproximativ două milioane de oameni. Cu trei zile înainte să se stingă din viaţă, a scris cu mâna sa ultimele cuvinte: iubi înseamnă a acţiona.
Unul diplomații străini care au trecut, în evul mediu, și prin Țările Române a fost Guillebert de Lannoy (1386–1462), diplomat francez în slujba Ducilor de Burgundia, cavaler al Ordinului Lânii de Aur.
Piesa de teatru „Jean sau un Amor francez” apărea pe la 1850, sub semnătura „George Parissien” și, vorba lui Nicolae Iorga, cu o prefață „neroadă”.
În raportul colonelului Despres găsim împrejurările în care a intrat România în primul război mondial:
Buletinul oficial al Comitetului național de expansiune economică a Franței, „France-Europe orientale”, publica în urmă cu un secol un articol al lui Pierre Cauboue, în care acesta rezuma cauzele deprecierii leului nostru:
Vicontele Alexis de Valon a lăsat în însemnările sale de călătorie, între Constantinopol și Occident, o descriere a Dobrogei anului 1843.
Negustorul parizian Jean Baptiste Morot publica în 1869, la editura J. Claye, Jurnalul voiajului său la Ierusalim din anii 1839 și 1840.
