După moarte celui de-al doilea soț, în 1904, Adela Kogălniceanu s-a mutat în palatul de pe strada Coroi din Iași, unde avea să fie găsită moartă, prin ștrangulare, 16 ani mai târziu.
Un reportaj cutremurător despre leproșii din Românai publica, sub titlul „Leprosul care a evadat”, Realitate Ilustrată din 13 iulie 1933.
Articolul, pe care-l publicăm în limba română de atunci, conține și o poveste de dragoste între leproși:
Înainte de 1989, luna ianuarie era dedicată unei sărbători duble. Erau zilele de naștere ale lui Nicolae și Elena Ceaușescu. Ziarele epocii erau pline de elogii și telegrame de felicitare.
El, poet de o frumuseţe melancolică, iar ea o tânără, aflată în divorț, care întorcea toate privirile bărbaților. S-au cunoscut la moșia fratelui ei de la Mânjina. Era anul de grație 1844.
Cartea a fost publicată în anul 1731, dar din cauza unor detalii picante şi a unor comportamente considerate libertine la vremea respectivă, autorităţile au interzis-o.
Bogdan a fost fiul lui Ștefan cel Mare și al doamnei Maria Voichița, fiica domnitorului Țării Românești, Radu cel Frumos, nepoata lui Vlad Dracul și strănepoata lui Mircea cel Bătrân.
Februarie 1908… Iartă grea şi stupidă… la Londra. Charlie Chaplin îşi
porta cu resemnare haina cârpită, înfăţişarea obosită, sărăcia. Zilele acelea triste şi reci i-au fost luminate de o dragoste, prima lui dragoste adevărată.
Ștefania Cristescu a realizat timp de cinci ani, la sfârșitul deceniului al treilea și începutul celui de-al patrulea al secolului XX, un studiu în Basarabia, care a apărut în cartea „Descântatul în Cornova Basarabia”.
În timp ce toată lumea comemora 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist Auschwitz, o persoană, probabil singura, a avut și un motiv de împăcare sufletească.
Ecaterina cea Mare, sau Ecaterina a II-a, care a trăit între 1729 și 1796, a rămas în istorie ca o mare împărăteasă a Rusiei, prietenă cu Voltaire, dar și o mare consumatoare de bărbați
