Printre mulții descântători pe care i-a întâlnit și înregistrat în fișele sale, Ștefania Cristescu vorbește și de AGAFIA Ion DASCĂLU (GHEŢOAIE):
56 ani. Analfabetă. Ţărancă. Originară din Isvoare.
Descântă de dragoste.
„Gheţoaia ştie multe de la mama ei. Ei îs veniţ de la Isvoară
şî io nu-i ştiu. Ştie-a descânta de mullte şi de tăte. A descânta şi
pintru vite ştie şi când aşa omu strâcă o gospodărie, ştie a tocmi”. (Maria Musteaţă).
„Gheţoaia amarnic îi drăcoasă. Io m-am dus odată la dânsa să-ni
descânte vaca de năjit (să-nchega laptele). Da ie zâce: Sofică, să vii la
mine şî ţ-oi descânta io vaca. Ş-o dzâs că să-i aduc un ou, o leacă de
tărâţe şî sare. Şî io i-am dus, ni-o descântat vaca şî nu s-o-ndreptat vaca”. (Sofia Gane, 25 iulie 1931)
„Agafia Gheţoaia l-o făcut pe fişoru-so de-o umblat nebun
ca să nu să ducă la judecată c-un jidan de-aici din sat, c-avea să facă
ostrov (să şadă la închisoare)”.
- Ghețoai știe să facă vrăji, e adevărat?
- Ştiut c-aşa! Gheţoaia ştie multe, ia mana de la vaci, amăgeşte
multe, plâng multe dacă plăteşte. Ea cu ci trăieşte? Cu aistea trăieşte”
– Nu munceşte de loc?
– Muncește și ea da să chiamă o ştie fiştecare, să duşe şi
câştig, are un băiet, u n băietan, n-au casă, stau în tr-o casă făr’
de părinţi, pustie, şed într-aceia.
ANICA lui Simion DRUMEŞ
50 ani. Analfabetă. Ţigancă lingurăriţă.
Stă la Ichel.
Descânta de spăriet, dragoste, beşica rea, jolnă, studniţă, cioparlajiţa, junghi, bubă neagră.
Ştie de la tatăl ei, Alexandru Ştirbu, care cunoştea multe descântece. Anica descântă rarătn sat. Descântă cui vine la ea.
ARGHIRA DUMITRIU (BOLDOREANCA)
27 ani. Ştie carte. Ştie ruseşte. Născută în Năpădeni.
Ştie să descânte de deochi, bubă neagră, tătarcă, orbalţ, junghi, hudm ă, năjit, gâlci, strâns, păr.
Dar nu prea descântă în sat. Are copii mici şi nu-i bine. E nora
Nastasiei Boldoreanu (de aci porecla), care ştie să descânte de multe.
MARIA MUST(E)AŢĂ
40 ani. Analfabetă. Ţărancă.
Descântă de junghi, deochi, pocitură, friguri, desmorţirea Piciorului.
A învăţat de la mama ei, Anica lui Pavel Micu, care a murit acum 17 ani. M arioara Musteaţă ştie şi de rău şi de ghine. Ştie a-nchega şi apa.
„Ie una, Mărioara Musteaţă, care ştie multe. Ie are ibomnic ş-amu pe Ilie Ţonu. Şi ie trăie cu dânsu şi obijduie bărbatu iei drept, tădeuna. Iei iera muzacant şi cand vine de undeva, ia iera-n casă pe cupteori, cu ibomnicu. Şî i-o dat frică la bărbatu-său. Iei să uita pi fereastă şî dacă vide barda pe masă, numai intra… O fost o cumătrie şî nu să ştie, l-au omorât or Ilie Ţonu, or ia”. (Sofia Gane)
„Când iera la puşcărie, mătuş’sa, IlincaC heptănaru, îi duşe vrăji. Aşă Mărioara dup-o lună o nebunit tăţ oaminii ş-o ţânut cu dânsa la judecată şî i-o scăzut: din doisprăşe ani o stat numa unu. Are draşi! Trăieşte tot cu Ilie Ţonu. Ş-astă iarnă i-o omorât fimeia lu Ilie Ţonu, cu farmişe. I-o făcut de ursit ş-o omorât-o”. (Sofia Gane)
Descântece de boală. DE ALBEAŢĂ
„Descânţ în apă cu peniţă de păun şi busuioc, lichite şî zâci.
Descântecul se spune de trei ori când mesteci cu peniţa în apă şi apoi încă de trei ori când „descânţ cu peniţa piste oichi”.
S-o pornit noo fete,
Cu noo greble,
Cu noo ţăpoaie,
Cu noo săpi,
Cu noo hârleţ.
Şi nimi n-o vădzut.
Numa Maica Precista
Din ceri o vădzut
Ş -o-ntrebat:
– Unde vă duşeţ voi, ăste noo fete?
– Ne duşem la Marea Roşe,
S-o curăţăm de năsâp.
– Să vă duceţ şî la … (cutare)
Să-i curăţâţ ochii de albaţă.
Să rămâie iei curat
Şî luninat
Ca arjintu strecorat.
