Trebuie evidenţiat numărul mare de informatori din rândul istoricilor clujeni, proveniţi se pare din rândul celor marxişti, este concluzia cu care își încheie Liviu Pleşa studiul „Dosarul de Securitate al istoricului Silviu Dragomir”, din care cităm în continuare.
A luat parte la Adunarea Naţională de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918, ca delegat al tineretului universitar din Cluj, iar ulterior a fost numit consilier tehnic al Consiliului Dirigent al Transilvaniei.
Asociația Extensiunea Universitară din Cluj, înființată la câțiva ani după realizarea României Mari, fusese creată de cadre universitare din Cluj cu scopul „de a răspândi și populariza cunoștințele științifice referitoare, în special la problemele culturale, sociale și economice din timpul nostru, în legătură cu viața poporului român”.
Tatăl autorului cântecului Ionel, Ionelule, George Sbârcea, Constantin, a fost medicul personal al ultimului împărat al Austriei, între 1916-1918, Carol I, sau Regelui Carol al-IV-lea al Ungariei, ori ultimului Rege al Boemiei Carol al III-lea, născut Karl Franz Josef Ludwig Hubert Georg Maria – din dinastia Habsburg-Lorena.
În decembrie 1925, un bărbat în vârstă de 69 de ani este atacat în restaurantul/bufetul gării din Cluj de un grup de tineri. Este lovit cu scaune, ciomege, cu pumnii și picioarele. Surprinzător, el scapă doar cu ușoare urme și chiar reușește a doua zi să dea un interviu unui reporter. Pare o știre de […]
Biserica Franciscanilor din Cluj (Piaţa Muzeului) şi Biserica „Sfânta Treime” de pe Alserstrasse din Viena au în comun două crucifixe „gemene” de mare valoare artistică şi cu o poveste foarte interesantă.
Hainele clujeanului Mihai Călin Ţiclete, împuşcat la Revoluţia din 1989, sunt prezentate, în premieră, la epoziţia-eveniment ‘CLUJ. 21.12.1989’, al cărei vernisaj a avut loc joi, la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT).
Arheologii din Cluj au scos la lumină, miercuri, în cadrul unor lucrări de reabilitare făcute pe strada Regele Ferdinand, o poartă de intrare a oraşului medieval.
Poate părea greu de crezut dar uriaşa lucrare “Minerva – Enciclopedie Română”, prima enciclopedie românească de după primul război mondial, apărută în 1929, a fost scoasă la
Institutul de Literatură și Tipografie Minerva din Cluj (Minerva Irodalmi és Nyom-
dai Műintézet Rt., Kolozsvár).
