Online

Arheologii din Cluj au scos la iveală prima poartă de intrare în orașul medieval

 Marina Constantinoiu
Arheologii din Cluj au scos la iveală prima poartă de intrare în orașul medieval

Arheologii din Cluj au scos la lumină, miercuri, în cadrul unor lucrări de reabilitare făcute pe strada Regele Ferdinand, o poartă de intrare a oraşului medieval.

Este vorba despre poarta principală de intrare în oraș, care a fost demolată de imperiul austro-ungar în 1870.

Arheologul Sorin Cociş din cadrul Institutului de Arheologie şi Istoria Arte Cluj a declarat că descoperirea a fost făcută în cadrul unor lucrări de reabilitare, potrivit monitorulcj.ro.

„Este vorba despre un monument de categoria I. Am descoperit, alături de alţi arheologi de la Muzeul de Istorie, de la Universitatea Babeş Bolyai şi Universitatea Sapientia, turnul de nord al oraşului medieval. Este prima poartă redescoperită. Este importantă descoperirea poziţionării porţii. Acum cercetăm. Am descoperit o latură a turnului. Zidul este din piatră pe latura de nord-sud, pe o lungime de 11 metri şi o lăţime de 1,30 metri”, a declarat Cociş, potrivit sursei citate.

Reputatul arheolog clujean Alexandru Diaconescu spune că este vorba de poarta principală a orașului. ”Eu încă nu am văzut săpăturile și vestigiile, dar știu că este vorba despre poarta principală a orașului Cluj Napoca, demolată destul de târziu, pe la 1870. Dacă nu ar fi fost demolată atunci, azi am fi avut un monument extrem de frumos în oraș. La vremea respectivă, autoritățile maghiare au demarat proiectul de lărgire a străzii respective și au demolat poarta, care făcea parte din istoria lor, practic. Noroc cu arhitectul Ilașcu, care a documentat zona! Mare păcat că acest monument, care asigura o identitate orașului, nu mai există”, a declarat Diaconescu pentru gazetadecluj.ro.

Împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg, devenit totodată rege al Ungariei, a acordat în anul 1405 Clujului rangul unui Oraș Liber Regesc, scoțându-l astfel de sub autoritatea voievodului Transilvaniei.

Aceasta a ajutat Clujul să devină un centru pentru producția și schimbul de mărfuri, scrie gazetadecluj.ro.

Pe atunci populația era formată din sași, secui și în mică măsură români. Rolul meșteșugului în muncile orașului a crescut mult, ulterior dezvoltându-se mai multe bresle meșteșugărești.

Tot acum orașul a primit dreptul de a își clădi ziduri, bastioane și turnuri de apărare. S-a început construirea zidurilor, ceea ce a durat până la finalul secolului al XVI-lea. 

Potrivit arheologului Sorin Cociș, monumentul va fi conservat.

„Monumentul stă cel mai bine sub pământ. Ne gândim fie să facem o machetă în dreptul lui, fie marcarea lui pe stradă. Altă soluţie nu este. Va fi conservat în pământ”, a precizat arheologul Sorin Cociş, pentru monitorulcj.ro.

Arheologii vor continua săptăturile în zonă.

 

 

Inapoi la articole
Septembrie 2019
Septembrie 2019
din 23 ale lunii
CAPITAL
ANIMALZOO
DOCTORUL ZILEI
EVZ MONDEN
EVZ
Citește în continuare pe EVZ Istoric