Online

Institutul de Literatură și Tipografie MAGHIAR din CLUJ care tipărea ziarul în care scria COPOSU

 Cătălin Pena
Institutul de Literatură și Tipografie MAGHIAR din CLUJ care tipărea ziarul în care scria COPOSU

Poate părea greu de crezut dar uriaşa lucrare “Minerva – Enciclopedie Română”, prima enciclopedie românească de după primul război mondial, apărută în 1929, a fost scoasă la Institutul de Literatură și Tipografie Minerva din Cluj (Minerva Irodalmi és Nyom- dai Műintézet Rt., Kolozsvár).

Institutul era consacrat editării și  tiparului,  şi a funcționat la Cluj între 1920 și 1948, fiind principalul centru de creație al comunității maghiare din România în perioada interbelică.

Tot acolo au apărut importante ziare românești, cum ar fi cotidianul România nouă, tipărit la Minerva între 1933 și 1938, ziar condus și editat de fruntașii țărăniști Zaharia și Paul Boilă, avându-l în acea perioadă printre reporterii săi tineri pe Corneliu Coposu, viitorul lider al opoziției democratice de după schimbarea de regim din 1989.

Istoria presei românești reține cotidianul  România nouă printre cele mai importante ziare din epocă. Un alt organ de presă românesc cu mare ecou în anii de după cel de-al doilea război mondial era gazeta Plugarii, al cărei director onorific a fost Petru Groza.

 

Minerva a editat, încă de la înființare, numeroase manuale destinate elevilor maghiari din ciclul primar și gimnazial, precum și elevilor de liceu. La loc de frunte printre preocupările Institutului s-a aflat editarea și publicarea unor manuale de limba și literatura română destinate școlilor cu predare în limba maghiară, precum și publicarea unor dicționare utile pentru învățarea limbii române.

De asemenea, Minerva s-a preocupat de traducerea unor clasici ai literaturii române în limba maghiară și a publicat traduceri în română ale unor autori maghiari.

Minerva s-a constituit legal la 16 august 1920, având 653 de fondatori, în majoritate de naționalitate maghiară, care au contribuit la crearea instituției cu suma totală de 750 000 de lei (1,5 milioane de coroane). Scopul urmărit a fost acela de a asigura, în noul context istoric de după primul război mondial, în condițiile în care Transilvania devenise parte a României Mari, editarea manualelor școlare pentru comunitatea maghiară din România, precum și acela de a facilita publicarea și difuzarea lucrărilor literare, a revistelor de literatură, a ziarelor populare și, eventual, a cotidienelor politice necesare comunității.

La 11 iunie 1948, Institutul de Literatură și Tipografie Minerva a fost confiscat și trecut în proprietatea Editurii Partidului Muncitoresc Român, averea sa imobiliară fiind naționalizată ulterior, în anul 1979.

Numărul total al cărților de diferite tipuri care au ieșit pe poarta Minervei clujene până la naţionalizare s-a ridicat la circa 7 milioane.

 

Sursa articolului: minerva.org.ro

 

Inapoi la articole
Citește în continuare pe EVZ Istoric