Castrul Roman Potaissa al Legiunii a V-a Macedonica din Turda a fost redat circuitului turistic, după mai bine de șase ani de lucrări.
Imagini spectaculoase cu Castrul legiunii a V-a Macedonica, Potaissa-Turda
Lucrările la Castrul Roman Potaissa al Legiunii a V-a Macedonica din Turda s-au finalizat, după mai bine de șase ani de la începutul proiectului:
„Au fost recepționate lucrările de restaurare a Castrului Legiunii a V-a Macedonica, Potaissa-Turda! Proiectul, finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020, iar valoarea finală a lucrărilor executate este de 22.971.352 lei fără TVA.
Astfel, prin implementarea acestui proiect, vizitatorii pot descoperi această bijuterie istorică a Turzii. Castrul Roman Potaissa îmbogățește oferta turistică a municipiului Turda alături de Salina Turda și Parcul Obelisc Mihai Viteazul.
Vizitarea Castrului va oferi o călătorie în timp către trecutul nostru și oportunități de a învăța despre viața și cultura legiunilor romane”, a transmis Primăria Cluj.
Obiectivul nu poate fi vizitat încă de publicul larg
Chiar dacă modernizarea şi conservarea a fost finalizată, accesul se va face în perioada următoare doar în grupuri organizate.
După ce vor avea loc noi investiții în infrastructura rutieră, accesul vizitatorilor se va face mult mai ușor.
Castrul legiunii a V-a Macedonica, Potaissa-Turda, a fost inclus în lista patrimoniului mondial UNESCO. Decizia a venit în cadrul celei de-a 46-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial ce se desfășoară la New Delhi, India.
Legiunea a construit în Dacia cel mai mare castru cu funcționare îndelungată
Începerea conflictelor marcomanice au determinat Roma să trimită în jurul anului 168 Legiunea a V-a Macedonica din Moesia, de la Troesmis, la Potaissa pentru a întări defensiva nord-vestică a Daciei romane. Legiunea a construit aici cel mai mare castru cu funcționare îndelungată din această provincie romană.
Cu laturile lungi (de nord și de sud) de 573 m și cele scurte (de est și de vest) de 408 m, uriașul dreptunghi ocupă o suprafață de 23,4 ha și adăpostea 5.000 de militari. Zidurile aveau o grosime de 1,7–2 m, fiind realizate din mortar și piatră. În fața zidurilor exista un șanț cu apă lat de 12 m și adânc de 3 m. Avea două străzi care se intersectau în cruce (Via Praetoria, Via Principalis) și patru porți (Porta praetoria, Porta decumana, Porta principalis dextra, Porta principalis sinistra). Poarta pretoriană este orientată spre răsărit iar Porta decumana spre apus. Cea mai importantă clădire din castru (Principia) a fost cea a comandamentului (cca 1 ha); ea fiind situată la intersecția drumului principal cu cel pretorian.
În anul 274 Legiunea a V-a Macedonica, împreună cu celelalte trupe romane, s-a retras din Dacia, ulterior pietrele zidurilor fiind folosite de locuitori pentru a construi clădiri și biserici.
Castrul a continuat să fie utilizat mulți timp după retragerea romană din anul 274 așa cum stau mărturie numeroasele materiale arheologice din secolele IV-V și VIII-X descoperite în perimetrul castrului.
