Cuza Vodă a accelerat sincronizarea României cu civilizaţia europeană, a afirmat acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, la sesiunea aniversară „Alexandru Ioan Cuza, 200 de ani de la naştere”.
Strănepoată de răzeşi, nepoată de preoţi şi învăţători din Moldova, Ioana Berindei s-a născut în 1922, la Paris. Părinţii ei, Ioan şi Emilia Hudiţă, erau studenţi atunci.
A crescut la confluenţa dintre vremuri cînd elita românească se străduia să dea şi fetelor o educaţie strălucită.
Prieten la cataramă cu Alexandru Ioan Cuza, după abdicarea acestuia, prințului Constantin Moruzi nu i-a fost greu s-o convingă pe soacra sa, coana Marghiolița, să încerce să obțină domnia Moldovei pentru unicul ei fiu, Nunuță Rosetti-Roznovanu.
Scaunul Arhiepiscopal şi Mitropolitan al Ungrovlahiei a fost ridicat la rangul de Scaun Patriarhal pe 25 februarie 1925. Miron Cristea a devenit, acum 95 de ani, în calitatea sa de Primat al României, patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
Imaginea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza în memoria colectivă a rămas luminoasă, iar marile realizări din timpul domniei sale profund apreciate. Omul Alexandru Ioan Cuza este încă iubit, cu defecte și calități.
În fiecare an, la 24 ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din anul 1859 – numită, pe nedrept, şi „Mica Unire”, act istoric realizat sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, un demers de voinţă politică al celor două principate româneşti, Moldova şi Ţara Românească, prima etapă, dar extrem de importantă, în crearea statului unitar român modern.
Ziua de 5 ianuarie trebuie marcată în fiecare an, pentru că ea este legată de primul pas oficial făcut de Moldova și Țara Românească spre Unire. Mai ales că anul acesta se împlinesc 160 de ani de la acel act istoric.
Ce mai zbateri, ce mai freamăt, de câteva zile încoace, de când, negru pe alb, în urma unui test/evaluare (PISA), a reieșit că suntem în mare măsură analfabeți funcțional!
Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza a marcat intrarea într-o nouă etapă de afirmare a statului român, în raporturile sale cu statele europene.
Există istorici care susțin că acest act poate fi considerat prima Constituție a României.
