Evenimentul Istoric > Articole online > Geneza României > Mihail Kogălniceanu: “Unirea, Națiunea a făcut-o!”
Articole online

Mihail Kogălniceanu: “Unirea, Națiunea a făcut-o!”

Mihail Kogălniceanu, născut pe 6 septembrie 1817 a fost un om politic, avocat, istoric, care a devenit prim-ministrul României pe 11 octombrie 1863 și ministru al Afacerilor Externe sub domnia lui Carol I.

Lupta pentru cauza națională

Cunoscut pentru spiritul său patriot, Mihail Kogălniceanu a militat pentru Unirea Principatelor Române, care avea să fie realizată în 1859, devenind inițiator și susținător al reformelor lui Alexandru Ioan Cuza.

Instruit în lojele republicane din Franța, Mihail Kogălniceanu a fost implicat în multe momente cruciale ale istoriei secolului al XIX-lea. Tratatul de la Paris din 1856 urmat de Convenția de la Paris din 1858 a oferit cadrul juridic prin care a fost făcută posibilă unificarea Moldovei cu cea a Țării Românești. Susținător al acestei cauze a fost Napoleon al II-lea al Franței, care a orchestrat eforturile unioniste.   

Majoritatea revoluționarilor din 1848, așa cum a fost și cazul lui Mihail Kogălniceanu, au rămas în legătură cu lojele pariziene masonice. Personalitatea sa a plasat statul român pe o fundație modernă, crezând într-o Românie liberă și unită, destinul său contopindu-se total cu cel al României moderne. Guvernul Mihail Kogălniceanu a fost considerat una dintre cele mai fructuoase perioade din istoria României datorită realizărilor social-economice din timpul domniei lui Cuza.

În calitate de ministru de externe în guvernul lui Ion Brătianu, Mihail Kogălniceanu a fost responsabil pentru intrarea României în războiul ruso-turc din 1877-1878 de partea Rusiei, ocazie cu care țara și-a declarat independența.  

De asemenea, Mihail Kogălniceanu a susținut recunoașterea independenței țării, astfel încât la 9 mai 1877, în cadrul unei sesiune extraordinare a Adunării Deputaților, avea să țină un discurs care a rămas în istorie: ”În stare de război, cu legăturile rupte – ce suntem? Suntem independenţi, suntem naţiune de sine-stătătoare (…) suntem o naţiune liberă şi independentă”.

Ultimii ani de viață

În 1880, Kogălniceanu devine primul trimis oficial român la Paris pentru a-și reprezenta țara, unde a vizat primele contacte diplomatice dintre România și China, sub forma unui schimb de corespondență între cele două ambasade.

După ce s-a retras din viața politică, Kogălniceanu devine președintele Academiei Române între 1887-1889, petrecându-și ultimii ani din viață publicând documente istorice și colecționând documente străine legate de istoria României. Mihail Kogălniceanu a murit la Paris pe 1 iulie 1891, iar în locul său la Academia Română venind Alexandru Xenopol.

Registration

Aici iti poti reseta parola

Abonare la notificari Doriți să primiți notificări atunci când publicăm ceva interesant? NU DA