Stanca, Tudora, Velica, Zamfira și Maria Christierna sunt femeile cunoscute că ar fi trecut prin patul lui Mihai Viteazul.
Prim ministrul Ion I.C. Brătianu, de comun acord cu Regele Ferdinand, după consacrarea internațională a Marii Uniri din 1918, a adus în planul vieții publice problema încoronării, fiind aleasă Alba-Iulia ca loc simbolic de desfășurare.
Marele ziarist și patriot român din Ardeal, Victor Braniște, îl avea pe fratele său, Valeriu Braniște (foto), închis, în 1894, în temnița ungurească de la Vacz, pentru un așa zis delict politic.
La Muzeul Național al Unirii Alba Iulia a fost vernisat marți exponatul lunii iulie: Cea mai veche reprezentare a cetății Alba Iulia (1684).
Într-un hrisov din 27 mai 1600, Mihai Viteazul este numit „Domn al Țării Românești, Ardealului și Moldovei”. Intrarea lui în Alba Iulia este povestită de Nicolae Bălcescu:
Fusese Regele României, sub regență, iar când avea 11 ani, după revenirea tatălui său în țară și urcarea acestuia pe tron, avea titlul de Mare Voievod de Alba Iulia.
Mihai Viteazul a convocat, ca stăpân al Transilvaniei, patru diete. Două la Alba Iulia, una la Brașov și alta la Sebeș. Ultima, care trebuia să aibă loc pe 1 septembrie 1600, nu s-a mai ținut deoarece nobilimea răsculată s-a dus la Turda pentru a pregăti bătălia de la Mirăslău.
În urmă cu 235 de ani, la 28 februarie 1785, la Alba Iulia, pe Dealul Furcilor, erau executaţi prin tragere pe roată Horea şi Cloşca, doi dintre conducătorii Răscoalei din 1784.
Astăzi, 23 februarie 2020, se împlinesc 101 de ani de la trecerea la Domnul a marelui om politic George Pop de Băsești (1835-1919) – lider al mișcării memorandiste din Transilvania, președinte al Partidului Național Român și președintele Marii Adunări Naționale de la Alba.
Împăratul Septimiu Severus a murit în 211 d. Hr, în plină campanie în Marea Britanie. Cei doi fii ai săi, Caracalla şi Geta, erau de faţă când acesta a murit. Dar asta nu i-a făcut să se apropie, ci, din contră, rivalitatea mai veche dintre fraţi s-a accentuat atunci.
Din doliul național, întins în întreaga țară, de atentatorul din Senat, noi am avut parte de cel mai dureros. Bihorului i se smulge unul din pastorii cei mai de valoare, pe Episcopul Demetriu Radu, și i se mutilează pe celălalt, pe IPS episcopul Roman Ciorogariu, scria revista „Cele Trei Crișuri” din 15 decembrie 1920.
Profesorul de religie Ioan Broşu, de la Sibiu, născut în judeţul Braşov, a fost primul român care a afirmat public, la Alba Iulia, pe 1 Decembrie 1918, „Trăiască România Mare!”, potrivit preotului profesor Constantin Necula, cel care timp de patru ani de zile a studiat documente din arhive despre acesta.
Cum mergi dinspre Alba-Iulia, orașul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, către Arieșeni, prin Apuseni, odată trecut de Zlatna, la intrarea în Botești, vei vedea un castel în toată splendoarea lui.
Legea 10 din 1990, apărută în Monitorul Oficial nr.95 din 1 august 1990, proclama data de 1 Decembrie drept Ziua Naţională a României.
Ea a fost sărbătorită pentru prima oară la 1 Decembrie 1990, la Alba Iulia.
În toamna lui 1599, Mihai Viteazul își reglementase relațiile cu Imperiul Otoman și Imperiul Habsburgic, însă principele Transilvaniei, Andrei Báthory, și domnul Moldovei, Ieremia Movilă se unesc, cerându-i voievodului valah să părăsească tronul.
