Rivalitatea feroce dintre Caracalla şi fratele său Geta s-a lăsat cu crime. O probă a urii, găsită la Alba Iulia

 

Împăratul Septimiu Severus a murit în 211 d. Hr, în plină campanie în Marea Britanie. Cei doi fii ai săi, Caracalla şi Geta, erau de faţă când acesta a murit. Dar asta nu i-a făcut să se apropie, ci, din contră, rivalitatea mai veche dintre fraţi s-a accentuat atunci.

Amândoi s-au dus la Roma, pentru a-şi asuma postul cel mai important, deşi Septimius Severus decretase că ei trebuie să guverneze împreună, în calitate de co-împăraţi, iar mama lor susţinuse acest plan. El nu a funcţionat niciodată.

Fiecare dintre ei era decis să în sape pe celălalt şi să guverneze singur, scrie historycollection.co.

La întoarcerea din campanie, la Roma, Caracalla şi Geta au divizat palatul imperial, fiecare având tabăra sa de aliaţi în rândul plebei. Spre disperarea mamei lor, au complotat tot timpul unul contra celuilalt.

În decembrie 211, mama lor se săturase, aşa că a organizat o reuniune pentru cei doi fii ai ei. Dar când spera că va fi o şansă de a se găsi un mod de guvernare comună, Caracalla avea alte planuri.

Crima

El a chemat garda pretoriană la reuniune şi l-a ucis pe Geta. Legenda spune că acesta ar fi murit în braţele mamei sale.

Este adevărat că şi Geta complotase pentru a-şi ucide fratele.

La scurt timp după ce l-a ucis pe Geta, Caracalla a ordonat executarea a 20.000 de persoane, majoritatea susţinători de-ai lui Geta.

El a mai decis cu aceeaşi ocazie ca toate monedele, picturile şi statuile care purtau imaginea lui Geta să fie distruse.

La Alba Iulia

În 2012, arheologii au descoperit în Cetatea Alba Iulia o inscripţie inedită pe piatră, care atestă conflictul dintre cei doi fraţi şi modul în care Caracalla încerca să îi şteargă celuilalt numele din istorie.

Directorul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, declara, atunci, că inscripția a fost descoperită de arheologii muzeului în timpul săpăturilor pe care le desfăşurau în Parcul Custozza, în clădirea comandamentului castrului Legiunii a XIII – Gemina, imobil denumit în termeni de specialitate „Principia”.

Rustoiu a spus că este vorba de o inscripție inedită pe piatră în care numele co-împăratului Geta sau Publius Septimius Geta a fost șters de împăratul Caracalla „Marcus Aurelius Antoninus”, fratele său.

Răzbunarea

„De precizat că răzbunarea îl urmărea pe cel învins și dincolo de moarte. Din acest motiv, o sentință mult mai dură în ochii romanilor era ștergerea numelui celui învins din istorie sau «damnatio memoriae». În acest caz numele lui era șters de pe toate inscripțiile, iar statuile care îl înfățișau erau ridicate de pe socluri și topite. Acest tip de a rezolva disputele politice apărea mai ales în cazurile luptelor pentru scaunul imperial”, a spus Gabriel Rustoiu.

Cetatea din Alba Iulia a fost construită la începutul secolului al XVIII-lea, între anii 1714-1738, fiind considerată cea mai reprezentativă fortificație bastionară de tip Vauban din România. Înainte de a se ridica fortificația de tip Vauban, pe acest loc au existat un castru roman (al legiunii a XIII -a Gemina, anul 104) și o cetate medievală.