Românul întors de pe front care a imortalizat Marea Unire de la 1 Decembrie 1918
La 1 decembrie 1918, Samoilă Mârza a folosit un aparat de fotografiat H. Ernemann, produs la Dresda, probabil în primii ani ai secolului XX. Modelul este unul cu burduf extensibil din piele și conceput pentru a fi folosit pe un trepied. Negativul său era o placă fotografică din sticlă și avea o lentilă de tip Carl Zeiss, produsă la Jena.
Samoilă s-a născut la Galtiu (un sat de lângă Alba Iulia) în 1886 și a urmat o carieră de ucenic fotograf la Sibiu. A participat la Primul Război Mondial ca fotograf și soldat, pe fronturile din Galicia și Italia. Din păcate, nu se cunosc decât câteva fotografii realizate de el pe front. În drumul spre casă s-a oprit la Viena, unde a participat la ceremonia de sfințire a drapelului Consiliului Național Român (reprezentând românii din Transilvania), pe data de 14 noiembrie 1918, reușind să facă câteva fotografii.
A ajuns la Galtiu cu doar patru zile înainte ca Adunarea Națională să se întrunească la Alba Iulia. Există câteva fotografii cu delegația satului Galtiu, despre care multă vreme s-a crezut că au fost făcute de Samoilă Mârza în dimineața zilei de 1 Decembrie. Fotografiile sunt de fapt rezultatul unei „reconstituiri” a evenimentului, după aproximativ două luni.
Samoilă Mârza a plecat la Alba Iulia ca parte a delegației sale sătești, chiar în dimineața zilei de 1 Decembrie și s-a poziționat pe Câmpul lui Horea (după numele conducătorului răscoalei țărănești din 1784), unde peste 120.000 de oameni așteptau nerăbdători deliberările care se desfășurau în Sala Unirii din apropiere. Cel mai probabil, nici nu și-a dat seama că era singurul om cu un aparat de fotografiat în acea mulțime.
Celelalte fotografii pe care le-a realizat ilustrează mulțimea de oameni care era prezentă la eveniment, surprinzând amploarea adunării populare de la Alba Iulia. Țărani, soldați ai gărzii naționale, lideri politici, preoți, bărbați și femei completează acest impresionant peisaj uman.
Delegațiile poartă bannere cu numele localităților pe care le reprezintă și steaguri tricolore, având culorile dispuse pe orizontală.
În zilele premergătoare Marii Uniri, a existat o emulație fără precedent, fiecare delegație confecționându-și propriul steag. Acest lucru s-a produs deoarece, anterior, astfel de steaguri erau interzise. Statul austro-ungar considera că arborarea unui drapel cu alte culori decât cele oficiale era echivalent cu trădarea.
Există și o altă fotografie cutremurătoare, realizată probabil tot la 1 decembrie, care îl înfățișează pe Ion Arion, martirul Unirii, pe catafalcul său. Arion fusese împușcat într-o gară în timp ce se îndrepta spre Alba Iulia, la 30 noiembrie. Când trenul a părăsit gara din Teiuș, gardienii maghiari au deschis focul, iar Arion a fost rănit mortal. Trupul său a fost depus la Alba Iulia, unde a fost înmormântat cu mare fast la 2 decembrie.
În perioada interbelică și mai târziu, la cererea autorităților, „fotograful Marii Uniri” avea să realizeze mult mai multe imagini istorice
Cu toate acestea, cea mai importantă misiune va rămâne de departe aceea legată de fotografierea ceremoniilor de unificare. Rolul său ca unic cronicar grafic al Marii Uniri va fi recunoscut oficial mult mai târziu, în 1945.
Samoilă Mârza a imortalizat intrarea armatei române în Alba Iulia în perioada 19-22 decembrie 1918, un alt eveniment major din istoria României
