FREE
 

Problema depopulării ţărilor europene nu este nouă sub soare. Dovada este articolul apărut într-un număr din 1921 al revistei Lamura, una dintre publicaţiile Fundaţiei Culturale Principele Carol:

FREE
 

Sub titlul Veste rea, Lamura, revistă de cultură generală al cărui director era Ion Al. Brătescu-Voineşti, scria în decembrie 1921 că o foaie americană publica ştirea că în Rusia sovietică s-ar fi adus o lege pe baza căreia toţi bătrânii cari nu mai pot lucra să fie ucişi, ca să nu mănânce pâine degeaba.

FREE
 

După ce Biserica începuse atacurile la Damian Sănoiu, călugărul care lua în derâdere în operele sale apucăturile oamenilor care-și închinaseră, oficial, viața lui Iisus Hristos, Al. A. Philippide (foto) sărea în sprijinul fostului călugăr.

FREE
 

Banca Naţională a României dispunea, în toamna lui 1944, încetarea preschimbării rublelor în lei aşa că voluntarii Diviziei Tudor Vladimirescu, care lupta alături de Armata Roşie, erau în mare necaz, deşi mai aveau câte 3000 de ruble, solda pe august.

FREE
 

Pe 7 decembrie 1919, Verax scria Ideea Europeană despre faptul că guvernul condus de Alexandru Vaida-Voevod, instalat pe 1 decembrie, urma să semneze tratatul de pace:

FREE
 

Comisiunea specială pentru decernarea premiului naţional de literatură s-a întrunit eri la ministerul instrucţiunei, subt preşedenţia d-lui ministru profesor Gusti, anunţa România Literară din 2 iulie 1932.

FREE
 

Pe uşa de la Capşa a intrat mare, vânjos, alb, pietros, Rebreanu. A dat o mână lată şi întreagă lui Minulescu care e într-un grup cu Carol Ardeleanu, Jalea şi alţii. S-a aşezat pe canapea şi dinztr-o pungă cenuşie îşi răsuceşte o ţigare, scria Capşist, sub titlul “Capşa trăită (1929), în România literară din 2 iulie 1939.

FREE
 

Revista săptămânală Ideea Europeană consemna în numărul din “duminecă” de 7 decembrie 1919 câteva din excentrităţile scriitorului italian Gabriele d’Annunzio, mare erou de război la vremea respectivă.

FREE
 

Nicolae Iorga făcea, în februarie 1915, recenzia “lucrării” Reginei Maria “Visătorul de vise”, “întâiu în românește”, dar marele intelectual era deranjat de traducere.

FREE
 

Preşedintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu s-a înscris definitiv în istoria noastră recentă după ce a declarat pe 24 iunie 2010, prin decret prezidențial, 28 iunie 1940 ca fiind Ziua Ocupaţiei Sovietice a Basarabiei, adică a Regatului României din care făceau parte oamenii si pământul lor de dincolo de Prut.

FREE
 

Sub influenţa mediului ieşan, Vasile Conta a fost naţionalist şi antisemit, pentru el universul se reduce la faptul ondulaţiunii…Sufletul şi religia nu există, scria Constantin Rădulescu Motru în 1932, sub titlul “Vocaţia filosofică a lui Vasile Conta”.

FREE
 

Liviu Rebreanu scria în România Literară de sâmbătă 16 aprilie 1932, sub titlul “Controlul străin”, despre “lupta înverşunată şi cam ruşionoasă ce se dă, de atâta vreme, în jurul de pe acum faimosului Monument al Infanterie”.

FREE
 

Născut la 3 aprilie 1893 în satul Dobrotinet, comuna Curtişoara, judeţul Olt, în familia unui plugar, Damian Stănoiu (foto) a fost o mare figură a scenei literare românești în perioada interbelică. Aventurier din fire, din 1913 până în 1927, a fost călugăr la mănăstirea Căldăruşani, unde se dusese „nu pentru a căuta sfinţi în viaţă sau împins de un surplus de credinţă”.

FREE
 

Profesorul botoşănean Eugeniu N. Giurgea publica în „România Nouă” din Chișinău,, pe 24 august 1918, articolul Portul Odessa și Basarabia:

PREMIUM
 

Emil Bodnăraş, sub numele conspirativ Felix, prezenta Comitetului Central, pe 28 noiembrie 1943, proiectul de organizare a Aparatului de Război al Partidului Comunist din România, în care propunea reînfiinţarea de urgenţă a Comisiunii Centrale Speciale, organizarea Grupului Operativ Central, formarea prin intermediul grupului a unui număr de instructori care să se deplaseze în regionale şi să ajute la organizarea aparatului regional.

FREE
 

Săptămânalul “Ideea Europeană, Socială, Critică, Artistică & Literară”, care susţinea pe frontispiciu că era urmaşa a “Noua revistă română”, se ocupa în numărul din 17 iunie 1923 cu situaţia tirajelor revistelor din Bucureşti cu numărul membrilor Societăţii Scriitorilor Români:

FREE
 

Eugeniu N. Giurgea publica, în 1921, un studiu despre industria Basarabiei, din care revista Răsăritul, organ al Caselor Naţionale, spicuia la rubrica BASARABENE:

FREE
 

În 1921 întreaga ţară aniversa o sută de ani de la moartea lui Tudor Vladimirescu, care potrivit unui mesaj al regelui Ferdinand “s-a ridicat în fruntea pandurilor olteni pentru apărarea poporului greu apăsat de vitrega ocârmuire seculară”.

FREE
 

Preşedintele Academiei Române, D. Onciul, citea, în şedinţa plenară din 25 mai 1921, o scrisoare primită de la Regele Ferdinand cu prilejul că “întreaga ţară sărbătoreşte anul acesta o sută de ani de la moartea lui Tudor Vladimirescu, care s-a ridicat în fruntea pandurilor olteni pentru apărarea poporului greu apăsat de vitrega ocârmuire seculară”.

FREE
 

În Revista Funcţionarilor PUBLICI nr. 7-8 din iulie-august 1937 Ioan Gh. Popescu-Peioan, funcţionar în Ministerul Finanţelor, semna articolul “Cultura profesională şi cultura generală” în care dezbătea “problema culturii funcţionarului”, care “s-a discutat de multe ori”.

PREMIUM
 

Dumitru Petrescu le trimitea, între 29 septembrie şi 11 noiembrie 1944, tovarăşilor din conducerea de la Bucureşti a Partidului Comunist, patru scrisori despre situaţia de pe front a Diviziei “Tudor Vladimirescu”, la care nu-i răspundea nimeni.

FREE
 

Revista săptămânală Răsăritul apărea în iunie 1921 o singură dată în acea lună, conţinând numerele 37-40, la preţul de 2,50, “pentru a nu ridica abonamentul revista apare lunar până ce se vor eftini condiţiunile de tipar”.

FREE
 

Liviu Rebreanu, în 1919, când apare volumul Calvarul, la Editura universală Alcalay, avea 34 de ani şi era considerat un scriitor modest, care publicase câteva volume de nuvele: Frământări (1912), Golanii şi Mărturisire (ambele în 1916), Răfuiala (1919). El şi-a catalogat Calvarul ca fiind o povestire, dar adăuga „dacă totuşi pe alocuri cartea pare un roman, de vină este numai viaţa – care, orice s-ar zice, este cel mai iscusit romancier din lume”.

FREE
 

Președintele Uniunii Scriitorilor Laurențiu Ulici era găsit mort în dimineața zilei de 16 noiembrie 2000 într-o casă din localitatea Părău, județul Brașov.

FREE
 

Constituţia României a fost modificată în iulie 1917 introducându-se votul universal, egal, direct, secret şi obligatoriu pentru bărbaţii de peste 21 de ani. În 1914, când au avut loc ultimele alegeri înainte de război, erau înregistraţi doar 110.000 de cetăţeni cu drept de vot.

FREE
 

Până după primul război mondial, cei crescuţi la şcoala socialismului lui Constantin Dobrogeanu Gherea aveau două idei clare în mintea lor.

FREE
 

În ziarul Universul din 17 februarie 1940 apărea o recenzie asupra lucrării “Principii şi probleme de contabilitate” de dr. Gh. Ciulei, publicată în 1939 la Bucureşti, în 200 de pagini şi la un preţ de 60 de lei.

PREMIUM
 

Divizia „Tudor Vladimirescu” intra în Bucureşti, odată cu trupele Armatei Roşii, pe 31decembrie 1944. Era formată din soldaţi
şi ofiţeri români din lagărele de prizonieri sovietice care se alăturaseră diviziei fie de frica Gulagului, cei mai mulţi dintre
ei, fie din convingere, cum a fost cazul colonelului Mihai Maltopol.

PREMIUM
 

Sute de legionari, care fuseseră excluşi din Partidul Comunist, făceau cereri de reabilitare, dar Comisia de Control le respingea apelurile pe motive care, acum, stârnesc râsul, dar atunci erau considerate de neiertat

Registration

Forgotten Password?