Evenimentul Istoric > Articole online > Istoria secretă > Mafia de stat în comunism
Articole online

Mafia de stat în comunism

Corupţia şi mita erau regula și nu excepția în țările comuniste, la toate nivelurile.

În URSS, de exemplu, organizaţiile subordonate ministerelor făceau adeseori cadouri exorbitante conducătorilor sus-puşi – fie bani, fie produse deficitare.

De regulă, era vorba de mobilier scump pentru amenajarea birourilor miniştrilor şi adjuncţilor lor, de televizoare scumpe sau aparate de radio, frigidere etc.

 În schimbul acestora, primeau protecţie şi iertarea păcatelor, în formă de indulgenţe atunci când erau înregistrate lipsuri sau furturi în proporţii destul de mari, care ajungeau la zeci de mii de ruble sau chiar sute de mii în unele cazuri.

Raportul Bodiul

Conform unui raport prezentat de Ivan Ivanovici Bodiul la adunarea miniştrilor şi primilor secretari ai comitetelor raionale şi orăşeneşti de partid din Republica Socialistă Sovietică Moldovenească, în decembrie 1969, numai în primele luni ale anului respectiv, 83 de întreprinderi nu îndepliniseră planul.

Alte 17 din cele 42 de întreprinderi de subordonare unională au obţinut de 63 de ori reducerea planului, adică de câteva ori pentru o singură întreprindere.

Aceste revizuiri ale planului erau operate printr-un sistem sofisticat de corupere a organelor de partid, de justiţie şi de control financiar.

Ivan Bodiul venise recent de la Moscova unde asistase la o întrunire a Biroului Politic al CC al PCUS şi a Consiliului de Miniştri al URSS, la care Leonid Brejnev (foto) prezentase un raport alarmant despre corupţie, falsificarea planurilor economice, scăderea productivităţii şi probleme adiacente.

Liderul de la Chişinău era deranjat de faptul că Brejnev a citat câteva exemple din RSSM în acest sens.

La revenirea acasă, a ordonat să-i fie prezentat un raport detaliat despre fenomenele semnalate de liderul sovietic la scară unională.

Drept urmare, declară că au apărut mult mai multe nume, pe care, de fapt, le cunoştea pentru că primea frecvent asemenea rapoarte de la diferite instituţii, precum MAI, KGB etc.

Șpaga lui Vdovin

Printre cazurile de luare de mită în proporţii mari era invocat cel al organizaţiei Moldgalantereia, condusă de unul Vdovin.

Era vizat în special şeful depozitului de la Chişinău, un anume Kantarji, care elibera marfă magazinelor din Capitală, precum şi celor din Bender, Soroca, Edineţ, numai după ce reprezentanţii acestora plăteau sume importante de bani ca şpagă.

Cea mai mare parte a responsabililor implicaţi în cazuri de corupţie şi furturi au rămas nepedepsiţi, întrucât existau reţele neformale de tip mafiot care protejau membrii nomenclaturii.

Legea supremă pe timpul regimului comunist o făceau aceştia, iar partidul decidea numai în cazuri extreme aplicarea pedepselor, care, de obicei, erau formale şi se limitau la mustrări sau schimbare de funcţii.

Fragment din raportul prezentat de Ivan Ivanovici Bodiul:

Biroul Politic [al CC al PCUS] consideră anormală atitudinea cadrelor faţă de activitatea lor în situaţia în care acestea tind să reducă planul, dar să primească mai multe resurse financiare şi materiale…

Practica reducerii planurilor în anumite domenii are un caracter de masă şi are un impact negativ asupra educării cadrelor.

Această practică provoacă minimizarea responsabilităţii cadrelor în chestiunea îndeplinirii planului, slăbeşte lupta împotriva utilizării rezervelor, creează o percepţie eronată despre gradul de prosperitate [a societăţii noastre]…

O povară grea asupra indicatorilor economici provine din abuzurile cadrelor.

Aceste abuzuri se exprimă prin luxul cu care sunt echipate cabinetele, procurarea aparatelor electrocasnice, radio şi TV, transportul pentru uz personal, acordarea ilegală a premiilor şi bonusurilor.

Sunt multe cazuri când apartamentele şi transportul personal al [membrilor nomenclaturii] sunt reparate din contul întreprinderilor…

Televizorul tovarășului Voimark

De exemplu, şeful departamentului telecomunicaţii din Bălţi, tov. Voimark, şi-a mobilat cabinetul în sumă de 2.600 de ruble şi, în plus, şi-a instalat un televizor color care costă 1.200 de ruble.

Directorul uzinei „Elektromaşina”, tov. Reva, şi-a achiziţionat un dulap de 1.500 ruble pentru biroul său.

Şi-a instalat pentru folosire personală, precum şi pentru alţi conducători, trei frigidere.

Asemenea lux a fost înregistrat şi în birourile directorilor de la uzina „Kotovski”, tov. Bolgar, „Moldavkabel”, tov. Kamaev, şi ale tuturor directorilor întreprinderilor de confecţionare a mobilei.

În afară de mobilă, aceştia şi-au instalat televizoare, aparate de radio şi rafturi de bibliotecă foarte scumpe.

Aceste abuzuri nu sunt întâmplătoare.

Directorii întreprinderilor îi imită pe conducătorii lor, care nu numai că cheltuiesc banii ministerelor pentru procurarea şi amenajarea cabinetelor lor, dar şi îi obligă pe şefii întreprinderilor să contribuie la echiparea locurilor lor de muncă.

Şefii de la Ministerul Industriei Alimentare (tov. Şkorupeev) au obligat întreprinderile din subordine să contribuie cu 4.200 ruble la mobilarea cabinetului său.

Şefii direcţiilor responsabile de producerea conservelor şi prelucrarea strugurilor, tov. Iurasov şi Nikitenko, şi-au luat din contul întreprinderilor trei frigidere „Dnepr” şi două aparate de radio…

În ciuda unor avertismente repetate şi a faptului că unele cadre au fost pedepsite aspru pentru organizarea banchetelor şi meselor exorbitante, aceste abuzuri continuă şi responsabilitatea acestor fenomene ţine de miniştri şi alţi conducători ai organizaţiilor republicane, care au o atitudine conciliantă faţă de astfel de abuzuri…

Registration

Aici iti poti reseta parola

Abonare la notificari Doriți să primiți notificări atunci când publicăm ceva interesant? NU DA