domn

FREE
 

Nu Liviu Dragnea, cu al său prim-ministru Viorica Dăncilă, a fost primul român care a încercat să conducă țara printr-un om de paie.

FREE
 

După uciderea lui Ștefan al VI-lea Rareș pe 8 septembrie 1552, Ioan Joldea, un boier moldovean cu rang de comis, a fost ales domn în tabăra de la Țuțora de către boierii Sturza și Moghilă, la îndemnul Elenei Ecaterina, văduva voievodului Petru Rareş și mama lui Ștefan cel ucis (ambii în foto).

FREE
 

Mavrogheni-bei, fost prinț de Samos și ambasador al Turciei la Viena, dăruia, în 1915, prin intermediul lui C.G. Manu, ministrul plenipotențiar al României la Constantinopol, o pictură în ulei care îl arată pe Nicolae Mavrogheni pe tron, ascultându-l pe Divan-Efendi care citește firmanul de învestitură.

FREE
 

În 1926 apărea, la Iași, lucrearea lui N. C. Bejenaru „Ştefan Tomşa II (1611—1616 şi 1621—1623) şi rivalitatea turco-polonă pentru Moldova”.

FREE
 

În 1913, în Convorbiri literare, N. Cartojan publica o monografie despre Mihail Kogălniceanu, care cuprindea și capitolul Kogălniceanu la Luneville, localitate din Franța în care premierul Independenței a făcut colegiul. Astăzi preluăm pasajul plecării la studii:

FREE
 

Se spune că numele râului Dâmbovița a fost dat de primii slavi care s-au încumetat prin codrii mari care erau pe locul Bucureștiului, prin desișul cărora abia te puteai strecura, iar gârlițe fără număr, ascunse în întunecimea pădurilor de stejar, veneau să îngroașe puhoiul de ape ce înainta vijelios spre Dunăre.

FREE
 

Însemnările din 1709-1714 ale suedezului Erasm Hennric Schneider de Wiesmantel, tipărite în 1928 de Samuel E. Bring pentru Societatea de publicare a manuscriptelor privitoare la istoria Scandinaviei, este unul dintre principalele izvoare ale istoriei noastre.

FREE
 

Contele Lagarde a lăsat o lucrare dedicată călătoriei sale, la începutul secolului al XIX-lea, la Moscova, Viena, Kiev, Odesa, Constantinopol, București și Sibiu.

FREE
 

Tratatul de pace semnat la București pe 28 mai 1812 de delegații Rusiei și Turciei însemna o dezamăgire pentru toate puterile Europei, cu excepția Rusiei.

FREE
 

La sfârșitul veacului al XVIII-lea, începutul celui de-al XIX-lea, din cauza timpurilor grele, o familie din Țările Române era nevoită să admită un șef, căruia să i se supună orbește.

FREE
 

În „Dicționar istoric-geografic”, Gh. Adamescu scrie: Constantin Pendideca, eterist, venit cu Alexandru Ipsilante în București. A rămas aci după fuga lui și a dovedit multă îndrăzneală.

Registration

Forgotten Password?