securitatea

FREE
 

Stelian Bajureanu s-a născut la 4 iunie 1934 în satul Horodiştea (fosta Carsidavă din Geografia lui Ptolemeu), comuna Păltiniş din judeţul Botoşani.

FREE
 

La 26 februarie 1990, adică la două luni şi o zi după ce Elena şi Nicolae Ceauşescu fuseseră executaţi la unitatea militară din Târgovişte, autorităţile au luat o decizie importantă. Conform unei ştiri publicate de Reuters şi preluată la acea vreme şi de presa din Statele Unite ale Americii, în prim-plan apăreau celebrele microfoane, una […]

FREE
 

În noul număr al revistei Evenimentul Istoric, pe care îl găsiți la toate punctele de difuzare a presei, vă propunem o poveste cu adevărat tulburătoare, cea a arhivei fruntașului unionist Pantelimon Halippa.

FREE
 

Trebuie evidenţiat numărul mare de informatori din rândul istoricilor clujeni, proveniţi se pare din rândul celor marxişti, este concluzia cu care își încheie Liviu Pleşa studiul „Dosarul de Securitate al istoricului Silviu Dragomir”, din care cităm în continuare.

FREE
 

Fotografia realizată pe 16 martie 1983 în vestiarul echipei de fotbal Universitatea Craiova a aprins imaginația multor români, iar Securitatea și responsabilii cu propaganda ai Partidului Comunist au crezut că e momentul ca regimul Ceaușescu să dea o lovitură de imagine.

FREE
 

Regimul comunist i-a permis să călătorească, în 1980, în Belgia, unde evoluase între 1971 și 1973. De acolo a trecut în Germania, stabilindu-se la Köln, unde a cerut azil politic. Era celebru și iubit în România.

FREE
 

A fost mare iubire a Anei Aslan, care a învățat meserie de la el și nu s-a căsătorit niciodată.

FREE
 

Acest masiv volum de 740 de pagini este subintitulat „Istorii din lumea informațiilor secrete. De la Ceaușescu la Băsescu” și a fost tipărit la Editura Proema din Baia Mare în 2019.

FREE
 

Ion Țiriac și Securitatea. Cum a intrat miliardarul român în atenția Direcției a II-a de Contraspionaj, cum a devenit agent, dar și cum a fost urmărit până în 1989, puteți afla din prezentarea unor documente inedite.

FREE
 

Un document inedit dezvăluie metodele prin care erau rezolvate cazurile dificile de crimă în România comunistă.

FREE
 

Joi, 20 februarie 2020, ora 14:00, se deschide expoziția Licitației Caritabile a Colecției Doinei Cornea.

FREE
 

În ianuarie 1990, Frontul Salvării Naţionale-FSN a fost în situaţia de a cere susţinerea Securității regimului Nicolae Ceauşescu, în contextul în care în România continuau demonstraţiile prodemocraţie, arată documente declasificate de Agenţia Centrală de Informaţii-CIA.

FREE
 

Istoricul Cezar Dobre era în decembrie 1989 căpitan de securitate în cadrul Consiliului Politic al Ministerului de Interne.

FREE
 

Cartea „O Revoluție eșuată” a revoluționarului timișorean Claudiu Iordache, dedicată liderului Revoluției de la Timișoara, Lorin Fortuna, va fi lansată, Librăria “Mihail Sadoveanu” din București, vineri, 20 Decembrie 2019, ora 15,30.

FREE
 

Pe 28 mai 1968, șeful Galeriei de Artă a Muzeului Brukenthal din Sibiu a dat alarma: 8 pânze de o valoare inestimabilă, semnate de mari artiști ai lumii. Doi ani mai târziu este arestat un suspect, dar pentru alte acuzații, niște invenții. Aveau să mai treacă 30 de ani până sunt recuperate patru dintre operele furate. Sunt aduse tocmai din America. Cel mai renumit criminalist al României avea să moară cu neîmplinirea că nu a aflat numele hoților.

FREE
 

Unul dintre cei mai importanți gânditori români, Emil Cioran, a fost una dintre marile obsesii ale regimului comunist. Din 1957 până în 1989, Securitatea a organizat nu mai puțin de trei operațiuni distincte pentru a îl determina să facă măcar o vizită scurtă în România.

FREE
 

În urmă cu 71 de ani România se alegea cu o instituție de sorginte sovietică.

FREE
 

Două rapoarte ale Securității, unul din 1974 și altul din 1986, arată că mulți magistrați erau urmăriți tocmai pentru că refuzau să se supună ordinelor!
Așteptând să vedem aprobată cererea actualului procuror general de a se pensiona după ce îi expiră mandatul la conducerea Ministerului Public, continuăm investigarea rolului jucat de procurori și judecători în aparatul represiv al statului comunist, de până în decembrie 1989. Astăzi publicăm două documente care demonstrează că nu toți magistrații erau docili sau dornici de a se deda la practici discutabile, așa cum a spus Augustin Lazăr: ”Doresc să exprim scuze pentru practicile discutabile de dinainte de 1989, instituite prin lege, dar caracterizate printr-o componentă etică deficitară” Documentele, rapoarte ale Securității, arată că nu toți magistrații s-au supus ”eticii deficitare”. Pentru a-i convinge pe aceștia, era nevoie de planuri clare de acțiune, în timp ce, pentru alții, ”colaboraționiștii”, era de ajuns o discuție.

Registration

Forgotten Password?