De la general la particular: Colectivizarea în perspectivă microistorică
Într-un referat din 7 iunie 1952 un informator al Securității afirma totuși că Pavel Tuțu ar fi avut în posesie 4.25 ha de teren . Fostul jandarm a fost încadrat la categoria ,,chiabur-reacționar”, fără ,,antecedente judiciare”, dar cu atitudini ,,dubioase”, deși fișa personală întocmită de autoritățile comuniste menționa că ,,nu a funcționat în niciun partid”. Încadrarea în categoria chiaburimii a generat însă multe neplăceri.
O notă informativă din 21 ianuarie 1953 aparținând sursei Veselu menționa refuzul fostului jandarm de a preda cota la porumb, rămânând restant cu 250 kg. Presiunea era atât de mare, încât fostul jandarm afirma indignat că ,,mai bine merge la canal decât să moară de foame”, fiind convins că ,,partidul vrea să-i distrugă” și că ,,poporul român nici în timpul hunilor nu a trăit așa de rău cum trăiesc astăzi”. Pavel Tuțu a fost unul dintre mulții țărani care au fost etichetați social drept chiaburi pentru că aveau atitudini ,,dușmănoase” față de regim, ceea ce era suficient pentru a fi incluși în categoria chiaburilor, întrucât ,,includerea pe listele chiaburilor s-a făcut și ca represalii împotriva celor care au refuzat să se înscrie în partid”.
În general însă, discriminările i-au afectat pe țăranii care refuzau intrarea în GAC sau în partid, cum era și cazul lui Pavel Tuțu, stigmatul de a fi chiabur – după principalul criteriu, cel politic – traducându-se într-o limitare a drepturilor politice și a posibilităților economice prin cotele majorate impuse.
În 1956, Pavel Tuțu cerea Sfatului popular comunal să fie scăzut de la plata cotei de cereale și de la impozitul agricol datorat pentru o suprafață de 0,25 ha, teren pe care îl cedase cimitirului comunei. Astăzi, acel pământ se află în posesia familiei mele. Cererea adresată președintelui sfatului popular comunal se încheia cu lozinca ,, Luptăm pentru pace” . Doi ani mai târziu, fostul jandarm se vedea nevoit să facă o noua sesizare. Obligat prin sarcina de vânzare nr. 4929/1953 să vândă 247 litri de vin întreprinderii Vinalcool Craiova, Pavel Tuțu înștiințează Sfatul popular al comunei că din suprafața viticolă de 0.25 ha, cca. 5 ari sunt salcâmi la ambele capete, iar via este ,,bătrână de peste 30 de ani”, în primăvara anului 1958 fiind tăiată complet pentru a fi întinerită. Ura fostului jandarm față de regimul comunist avea cauze multiple.
O notă informativă din 17 septembrie 1952 a sursei Antonescu Ioan reda atitudinea lui Pavel Tuțu în urma tratamentului la care fusese supus de noua putere: ,,va sta cu genunchiul pe grumazul comuniștilor”, ,,căci comuniștii i-au luat casa și l-au băgat să stea în pivnița din casa făcută de el”. Nota informativă se încheia cu o judecată personală a sursei: ,,de mine este luat un reacționar contra Partidului și a clasei muncitoare”. Cel mai probabil, odată cu cedarea pământului au fost confiscate și alte bunuri, întrucât comuniștii ,,veneau din casă în casă si strângeau tot ce găseau” .
