CNSAS. O categorie de persoane aflate în atenţia organelor de securitate era formată din aşa-numiţii „autori de înscrisuri duşmănoase”. Aceste înscrisuri nu includeau diferitele memorii adresate în mod legal unor instituţii sau persoane cu funcţii de conducere, semnate cu numele real şi înregistrate oficial, deşi multe din acestea erau, de asemenea, catalogate ulterior ca fiind duşmănoase de către Securitate.
CNSAS. Înscrisurile dușmănoase în perioada comunistă
În bazele de date ale Securităţii, pentru perioada 1948-1989, sunt menţionate 9029 de persoane – autori de înscrisuri duşmănoase (de precizat că unele din aceste înscrisuri aveau autori multipli), a căror urmărire informativă a fost declanşată de interceptarea înscrisurilor, potrivit Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.
Fenomenul „înscrisurilor dușmănoase” a devenit, odată cu trecerea timpului, o problemă majoră pentru Securitate, dar cu toate eforturile și resursele mobilizate de aceasta, mulți dintre autori nu au putut fi identificaţi niciodată.
Conform clasificării Securităţii, existau 3 categorii principale de înscrisuri: scrisori anonime – 6538 de autori, fiţuici cu conţinut duşmănos (manifeste) – 1810 autori şi inscripţii cu conţinut duşmănos (cu alte cuvinte graffiti) – 455 de autori. Ultimele două categorii erau redactate tot anonim, evident.
Unitatea Specială „S”, responsabilă de identificarea autorilor scrisorilor anonime
Trebuie precizat faptul că dintre autorii scrisorilor anonime, 2103 au fost depistaţi de Unitatea Specială „S” (sau de compartimentele subordonate la nivel de unităţi teritoriale), care se ocupa cu interceptarea corespondenţei / trimiterilor poştale, în condiţiile în care chiar şi în constituţiile comuniste era garantat secretul corespondenţei.
Dintre autorii de scrisori anonime, 7552 au recurs la scrisul cursiv. 5387 din ei nu s-au semnat, iar 1151 au folosit un pseudonim (de multe ori fantezist – „Popa Melcu”, „Sărmanul Vasile”, „John Lenon”, „Cadavrul Viu”, pentru a da câteva exemple), sau au trecut numele unor presupuse organizaţii („Cercul Studenţilor din Oradea”, „Organizaţia Libertăţii”, „Comitetul de acţiune”, etc.). Alţii preferau să semneze ca fiind reprezentanții unui grup de persoane („Un grup de muncitori”, „Un grup de cadre didactice” etc).
CNSAS. Majoritatea protestatarilor (5927) s-au adresat unor organe de presă, în special celor locale
Dintre organele de presă centrale, cei mai mulţi s-au adresat ziarului „Scânteia” – organul central de presă al PCR (189) şi Radioteleviziunii (182). În plus, 805 persoane au trimis scrisori postului de radio „Europa Liberă”.
Scrisorile anonime au avut ca destinatar și instituţii sau persoane cu funcţii de conducere. Securitatea a identificat și a luat măsuri împotriva a 758 de persoane, care s-au adresat Secretarului General al PCR – Nicolae Ceauşescu. Alți 604 s-au adresat CC al PCR, 236 Consiliului de Stat, 52 Marii Adunări Naţionale, 116 diferitelor ministere.
Vom reveni cu detalii privind profilul autorilor de înscrisuri dușmănoase și cu măsurile care s-au luat împotriva lor.