Boierii Mehedinți, decisivi pentru lupta tronului din Țara Românească. Cum au influențat politica internă timp de zeci de ani
Boierii Mehedinți au fost, însă, o parte a boierilor din Oltenia: Craioveștii, de pildă, nu descind din boiernașii Mehedinți. Buzeștii, însă, da, primul sat aflat în stăpânirea lor datând din vremea lui Vlad Călugărul, anume Plenița. O altă dovadă a descendenței este marele hrisov al Buzeștilor din 1656, în care sunt menționare mai multe sate din Mehedinți. În hrisoavele interne, Mehedinții au fost atestați mai întâi în vremea 1493.
Această ramură a boierimii muntene, cea a Mehedinților, reprezenta exclusiv boierimea din marginea de sud-vest a Țării Românești, un soi de hinterland, cu o identitatea distinctă de cea a Țării Românești. Dovadă a creșterii influenței lor, Radulo, în 1511, devenea primul ban de Mehedinți. De altfel, vechimea lor este una îndelungată, Mircea cel Bătrân fiind primul domn care le-a întărit boierilor Mehedinți stăpânirea asupra unor sate din zonă.
În genere, boierii mehedinți au fost apropiați de domnie, dovadă numărul ridicat de hrisoave
În secolul XV, puterea boierilor mehedinți stătea în forța de grup, o forță militară. Originea strânsei legături între această ramură boierească muntenească și domnie datează, probabil, de la începuturile statalității, când primii domni erau bani de Severin. După 1500, deși nu mai au o influență așa de mare, boierii mehedinți rămân implicați în luptele pentru tron.
Un anume Harvat din Grozești a fost implicat în jocurile politice din vremea lui Neagoe Basarab și Radu de la Afumați, ajungând pribeag prin Transilvania, unde a primit pământuri de la regele Ludovic al II-lea. În 1525, un ,,vrăjmaș” mehedințean se ridica împotriva lui Radu de la Afumați (1522-1529). Deznodământul a fost unul favorabil domniei, Pârvu Craiovescu obținând victoria pentru tron. Mehedinții încearcă sa îl impună, fără succes, pe tron și pe Radu Popa în vremea lui Mihnea Turcitul, iar în timpul domniei lui Mihai Viteazul boierii Mehedinți încep să își impună controlul asupra domniei.
Mihai Viteazul însuși și-a început ascensiunea politică în calitate de ban de Mehedinți. Dacă în estul Țării Românești domnia și-a impus controlul târziu, în secolul al XVIII-lea, în sud-vestul Munteniei stăpânirea domnului este prezentă încă din veacul al XIV-lea. Înstăpânirea domniei asupra acestui teritoriu e dovedită de numărul mare de sate dăruite mănăstirilor Vodița și Tismana.
