Despre viața Bisericii românilor și Țara Oașului și Maramureșului sunt puține dovezi scrise până în veacul al XVII-lea, dar este de netăgăduit că exista o organizare bisericească din cele mai vechi timpuri.
Ajuns la penitenciarul Doftana în iarna lui 1933, reporterul I.N. Munteanu este introdus prima dată în sala comuniştilor, apoi în Grădina lui Găetan.
Regele Henric al VIII-lea, care a condus Anglia între 1509 și 1547, a devenit şeful Bisericii Anglicane, pe 15 ianuarie 1535, în urma ruperii legăturilor cu Biserica Catolică.
Mihail Chințescu susținea, pe 31 martie 1889, într-o conferință, la Ateneul Român, că Mihai Eminescu s-a născut la Soleni, un sat din Moldova.
S-a stins ca și cea mai comună ființă, într-un amurg de zi din ianuarie 1939 pe patul unui spital bucureștean și-a fost îngropată pe cheltuiala M.S. Regelui Carol al II-lea, scria, la moartea marei cîntărețe de operă Hariclea Darclée, revista lunară „Afirmarea” din ianuarie 1939.
Ecaterina cea Mare, sau Ecaterina a II-a, care a trăit între 1729 și 1796, a rămas în istorie ca o mare împărăteasă a Rusiei, prietenă cu Voltaire, dar și o mare consumatoare de bărbați
Legăturile comerciale ale țărilor române, în veacul al XVI-lea, cu Sibiul
și Brașovul încep să slăbească, îndelungatele lupte pentru stăpânirea Ardealului dând negoțului săsesc o puternică lovitură din care nu și-a mai revenit nici după restabilirea liniștii în vremea celor doi Bathory.
La 1 octombrie 1931 se deschideau primele trei săli ale Muzeului de Artă Națională, prilej pentru cronicar să nu ierte guvernele care tot amânaseră momentul: „De la 1912 încoace, abia acum avem justificată clădirea aceea mare, roșie, de la Șosea, locul și personalul”.
Compozitorul Ştefanache Popescu, psalt şi profesor de psaltichie şi muzică bisericească, trecea la Domnul în 1911 în Bucureşti. Scrisese în 1875 un Manual de muzică bisericească.
Întemeietorul familie Noica, care l-a dat pe marele filozof Constantin Noica, a fost Ghencu, trecut în Teleorman cu părinţii adoptivi din Şistov, Bulgaria, oraş care fusese incendiat în 1810 de armatele ruse aflate în retragere după luptele cu otomanii. În 1818, documentele atestă prezenţa lui Ghencu la Zimnicea, iar în 1824 la Mavrodin.
Spre sfârșitul anului 1931, inginerul Radu A. Stoika, proiectantul primului hidroavion românesc „Getta”, anunța presa că a perfectat contractul cu o mare uzină din străinătate pentru construcția unui alt hidroavion care să străbată Atlanticul în etape, zburând din București la San Francisco, purtând tricolorul românesc.
Pe Brigham Young numai două dintre cele 19 soții l-au părăsit, neputând suporta traiul în comun cu restul nevestelor. Toate celelalte i-au rămas credincioase până la moarte, niciuna dintre văduve nevoind să se mărite după încetarea lui din viață.
Reporterul I.N. Munteanu făcea cu automobilul, în iarna lui 1933, douăzeci de minute de la Câmpina la penitenciarul Doftana.
Acuarela „Pod peste Bucureștioara”, realizată de Amedeo Preziosi în 1869 și aflată la Muzeul Național de Artă al României, vorbește despre un pârâu care străbătea cândva Capitala, dar în anii când Preziosi a pictat Bucureștii, la invitația regelui Carol I, Bucureștioara nu prea mai exista.
Cristina Țopescu a fost foarte afectată când tatălui ei, marele comentator sportiv Cristian Țopescu, regimul Ceaușescu i-a interzis să mai apară la televiziune.
În 1376 a avut loc o nouă organizare a breslelor sașilor din Transilvania, la Sibiu, unde au fost convocați juzii și bătrânii orașelor pentru a se sfătui sub ochii trimișilor regelui ungar Ludovic.
Pe 19 noiembrie 1929 se împliniseră zece ani de la moartea lui Alexandru Vlahuţă, prilej pentru cronicarul Adevărului Literar şi Artistic de a critica omagierea scriitorului doar printr-un matineu literar la Teatrul Naţional şi câteva articole răzleţe în gazete.
Marele ziarist și patriot român din Ardeal, Victor Braniște, îl avea pe fratele său, Valeriu Braniște (foto), închis, în 1894, în temnița ungurească de la Vacz, pentru un așa zis delict politic.
Cinci sute de ani a durat șerbia țăranilor și robia țiganilor, a trebuit să se întâmple în această vreme mari schimbări politice și economice, pentru ca lumea să se obișnuiască cu ideea că țăranii ar putea fi proprietari, iar țiganii să devină liberi.
Chiune Sugihara (1 ianuarie 1900-31 iulie 1986) a fost un diplomat japonez, tașat în timpul celui de-al doilea război Mondial și la București, salvator a peste 6000 de oameni, evrei polonezi și lituanieni, cărora le-a emis vize de tranzit pentru a părăsi Europa și a se salva de Holocaust.
Un avion ajungea în Iran cu trimisul președintelui SUA pentru a rezolva un grav conflict international, dar ce a urmat este o poveste despre diferențele dintre Occident și Orient.
Revista săptămânală Răsăritul apărea în iunie 1921 o singură dată în acea lună, conţinând numerele 37-40, la preţul de 2,50, “pentru a nu ridica abonamentul revista apare lunar până ce se vor eftini condiţiunile de tipar”.
În secolul al XIV-lea s-a petrecut un fenomen curios, îmbogățirea țăranilor din Țara Românească și Moldova, pe când țăranii din Transilvania, Ungaria și Polonia au rămas tot săraci.
Domnitorul Constantin Brâncoveanu avea relații comerciale foarte strânse cu Veneția.
Ali Ismail Sabri era un turc din Dobrogea, căpitanul Regimentului 6 Roșiori, ,,unul dintre cei mai buni călăreți ai României”, care avea să ajungă tovarăș al lui Mustafa Kemal și consul al acestuia, iar Anișoara Tulça era soția lui Sabri.
În ziarul Universul din 17 februarie 1940 apărea o recenzie asupra lucrării “Principii şi probleme de contabilitate” de dr. Gh. Ciulei, publicată în 1939 la Bucureşti, în 200 de pagini şi la un preţ de 60 de lei.
Una dintre convențiile internaționale marcante adoptate Adunarea Generală ONU avea să fie pusă în aplicare abia după 50 de ani.
Mustafa Kemal-Ataturk nu avea, la începutul anului 1927, nici cea mai mica încredere în Benito Mussolini, mai ales că dictatorul Turciei știa că dictatorul Italiei avea 250 mii de soldați și 200 de avioane gata să atace Turcia în insula Rode, pe care Italia o luase Turciei prin Tratatul de pace.
GRU, agenţia rusă de informaţii militare, a fost, în ultimii ani , tot mai des scoasă din anonimat de presa internațională, cee ace nu este deloc pe placul regimului Putin.
Partidul Mişcarea Ecologistă din România (MER), avându-l ca preşedinte fondator pe Toma George Maiorescu, a fost înfiinţat la 11 ianuarie 1990.
