A fost o casă celebră în București prin poveștile care au însoțit-o. Imobilul a fost construit de paharnicul Manolache Faca. Numele complet al clădirii este „Faca-Trubețkoi-Nenciu”, după familiile ce au deținut-o. De la paharnicul Faca, imobilul trece în 1840 în proprietatea Cleopatrei Trubețkoi, fiica marelui ban Constantin Ghica și a Ruxandrei Cantacuzino. Când avea 26 […]
Acces restricționat. Dacă doriți să citiți acest articol, mergeți pe edituradecarte.ro și achiziționați ediția Decembrie 2023
-
-
Bărbatul Drakarul în care a fost înmormântat bărbatul avea 9 – 10 metri lungime şi conţinea şi un scut, o suliţă şi o sabie cu un singur tăiş. ”Stilul săbiilor s-a schimbat de la un secol la altul, ceea ce înseamnă că putem data cu certitudine acest mormânt ca aparţinând secolului VIII, în plină Perioadă Merovingiană în nordul Europei”, conform lui Raymond Sauvage. La înmormântarea femeii, vikingii au escavat cu grijă mormântul bărbatului din secolul anterior şi au plasat drakarul mai mic al femeii în vasul de luptă mai mare şi apoi le-au îngropat din nou pe amândouă. Marcarea teritoriului ”Este rezonabil să ne gândim că cei doi au fost îngropaţi împreună pentru a marca proprietatea unei familii asupra acestor pământuri, într-o societate căreia, în general, nu-i plăcea să scrie astfel de lucruri”, conform lui Sauvage. Echipa de arheologi a descoperit această necropolă într-un teren agricol din regiunea Skeiet, în centrul Norvegiei. În Evul Mediu, legea vikingă îi solicita familiei care dorea să-şi păstreze pământurile să demonstreze că a avut în posesie respectivele pământuri timp de cel puţin cinci generaţii. Astfel, familiile vikinge care îşi îngropau morţii, ştiau exact unde se află îngropaţi strămoşii lor, pe terenul aflat în proprietate. Alte surprize? Cele două drakare funerare se află la marginea unei movile în care s-ar putea afla şi alte morminte vikinge. Anii în care s-a practicat agricultura în acest perimetru au dus la surparea şi nivelarea unei porţiuni importante din movilă, iar arheologii bănuiesc că ar mai putea găsi artefacte vikinge împrăştiate în perimetru. ”Deocamdată am descoperit o broşă din era Merovingiană, ceea ce indică faptul că acest gorgan a adăpostit mormântul unei femei de vază din societatea vikingă. Este o perioadă fascinantă din istoria scandinavă, din care dispunem de foarte puţine descoperiri arheologice”, a mai precizat Sauvage.
Din ultima ediție ...
