La 10 octombrie 1926, s-au ţinut în Bucureşti congresele partidelor: Partidul Naţional Român în sala „Transilvania”, iar Partidul Ţărănesc în sala „Amiciţia”.
În iulie și noiembrie 2006, arheologul Gheorghe Petrov a participat la primele acțiuni de căutare a osemintelor lui Iuliu Maniu.
La şedinţa solemnă a Academiei din 14 mai 1919 au fost prezenţi şi regale Ferdinand I, preşedinte de onoare al şedinţei, regina Maria şi prinţul moştenitor Carol.
În amintirea nopţii de 14 spre 15 mai 1948, când au fost arestaţi numeroşi români care s-au opus regimului communist, pe 14 mai este marcată Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste, instituită prin Legea nr. 127/2017.
Gărzile țărănești ale Partidului Național Țărănesc au ființat din 1936 până în1938, fiind precedate de organizarea, în 1929, a cetelor de voinici.
Vă propunem astăzi un nou document interesant, probă a felului în care informațiile se culeg de spioni de pe teritoriul inamic. România, în 1954, când a fost transmisă către centrală informația pe care o dezvăluim, era ”teritoiu ostil” pentru SUA.
La 8 ianuarie 1990 Tribunalul Municipiului Bucureşti a autorizat funcţionarea primului partid politic din România postcomunistă – Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD), condus de Corneliu Coposu (n. 20 mai 1914 – m. 11 noiembrie 1995).
Să vorbești despre trădarea lui Iuliu Maniu este un act de sfidare. De punere la îndoială a tot ceea ce înseamnă patriotism și luptă pentru adevăr.
Modul în care documentele de arhivă schimbă percepțiile asupra unor personaje istorice este una din cele mai incitante misiuni pe care o are un cercetător în arhive.
A apărut numărul 20 al revistei Evenimentul Istoric, o nouă ediție de colecție, cu documente și dezvăluiri despre episoade și personaje care au schimbat cursul lumii. De vineri, revista poate fi găsită la toate punctele de difuzare a presei.
Am ajuns la ultima parte din mărturia scrisă de Eugen Cristescu, fostul șef al Serviciului Special de Informații, în perioada 13-15 aprilie 1946, în timp ce era arestat la Jilava. Cel mai informat om din timpul regimului mareșalului Ion Antonescu avea să treacă rapid (6-17 mai 1946) prin ”Procesul Marii Trădări Naționale”, la sfârșitul căruia avea să fie condamnat la moarte, alături de mareșal, de Mihai Antonescu și mulți alții. Cristescu și-a câștigat comutarea pedepsei, tranzacționând nume de agenți secreți, dar a murit în închisoare, în 1950. În mărturia sa, Cristescu l-a apărat pe mareșal, deși știa că dacă îl incrimina pe fostul șef al Președinției Consiliului de Miniștri putea beneficia de clemență.
În al cincilea episod din depoziția scrisă în arest de Eugen Cristescu, șeful principalului serviciu secret românesc în timpul Războiului Mondial, rămânem în lumea mlăștinoasă unde serviciile secrete se combină lasciv cu politica. E rândul lui Iuliu Maniu, liderul țărănist, să ajungă în paginile așternute de cel mai informat om al regimului antonescian, în 13-15 aprilie 1946, în timp ce era în Jilava. O lună mai târziu era condamnat la moarte în lotul mareșalului Ion Antonescu.
