După moartea Papei Clement al IV-lea în acel an, cardinalii erau obligați să aleagă un nou Suveran Pontif.
Situația a fost îngreunată de faptul că în timpul alegerilor trei cardinali au decedat, iar unul și-a dat demisia.
Părerile erau împărțite în colegiul cardinalilor, raportul de forțe fiind aproape egal.
Alegerile s-au ținut în orașul Viterbo, nu departe de Roma, fiindcă regula prevederea ca alegerile să aibă loc în locul în care a decedat ultimul Papă.
Conform History.info, după trei ani de dispute, o criză fără precedent, locuitorii din Viterbo se săturaseră atât de tare de situație, încât i-au încuiat pe cardinali într-o încăpere, le-au limitat drastic porțiile de mâncare și i-au obligat să se decidă.
Nu a fost suficient, tot nu au fost în stare să numească un Papă, iar conform legendei locuitorii din Viterbo ar fi distrus acoperișul clădirii, pentru a-i lăsa sub cerul liber al mâniei lui Dumnezeu.
În 1271, într-un final a fost ales Tedaldi Visconti, care a devenit Papa Gregoriu al X-lea.
Pentru ca o astfel de criză să nu se mai repete, s-a introdus decretul privind “conclava”.
Practic, din acel moment, cardinalii acceptau să fie încuiați într-o încăpere până luau o decizie.
Preluând modelul locuitorilor din Viterbo, rația lor de mâncare urma să scadă treptat cu fiecare oră sau zi petrecută în încăpere.
Decretul a fost adoptat tocmai de Papa Gregoriu al X-lea, astăzi un Sfânt al Bisericii Catolice, și se află din 1274 în legislația papală “Ubi periculum”.
Papa Gregoriu a avut un rol semnificativ în istorie. Marco Polo nota că Kublai Khan, conducătorul mongolilor, i-ar fi cerut Papei Gregoriu să îi trimită misionari creștini.
Papa l-ar fi trimis pe Marco Polo, alături de tatăl său Niccoli și de unchiul său Maffeo. Papa Gregoriu a murit la 10 ianuarie 1276.