Cel mai înalt diplomat finlandez face aluzie la aderarea la NATO fără Suedia
Pekka Haavisto a revenit ulterior asupra declarațiilor sale, dar comentariile sale au marcat prima dată când un oficial guvernamental important din oricare dintre țările nordice a părut să ridice îndoieli cu privire la posibilitatea de a deveni membri NATO împreună, într-un moment în care alianța încearcă să prezinte un front unit în fața războiului Rusiei din Ucraina, potrivit AP.
Suedia și Finlanda s-au grăbit să solicite aderarea la NATO în urma invaziei Moscovei, abandonând politica lor de nealiniere de lungă durată. Aderarea lor are nevoie de aprobarea tuturor membrilor existenți ai NATO, inclusiv a Turciei, care a blocat până acum extinderea, spunând că Suedia, în special, trebuie să ia măsuri împotriva militanților kurzi exilați și a simpatizanților lor.
Luni, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat din nou Suedia să nu se aștepte la sprijin pentru cererea sa, în urma protestelor din weekend de la Stockholm ale unui activist anti-islam și ale unor grupuri prokurde.
Întrebat o zi mai târziu dacă mai are sens ca Finlanda să continue împreună cu suedezii, Haavisto a declarat pentru postul de televiziune YLE că țara sa va trebui să „evalueze situația dacă se va dovedi că cererea Suediei stagnează pentru o perioadă lungă de timp”.
Haavisto a declarat ulterior reporterilor din Parlament că acest comentariu a fost „imprecis” și că ambiția Finlandei de a intra în NATO împreună cu Suedia rămâne neschimbată.
El a spus că a vorbit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care i-a subliniat lui Haavisto că blocul militar ar dori ca cele două națiuni să adere simultan.
„Dar, bineînțeles, în cadrul NATO au fost ridicate îngrijorări cu privire la modul în care incidentele (recente) din Suedia vor afecta calendarul”, a declarat Haavisto.
Președintele finlandez Sauli Niinistö, care a vizitat marți Ucraina, a intervenit în discuția despre NATO spunând că „trebuie să o luăm cu calm”. În timpul unei conferințe de presă comune la Kiev cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Niinisto a declarat că „fără îndoială, se pare că trebuie să așteptăm ca alegerile din Turcia să aibă loc” în luna mai înainte de a face progrese majore în candidatura NATO a duo-ului nordic.
Duminică, Erdogan a anunțat că alegerile parlamentare și prezidențiale din Turcia vor avea loc pe 14 mai, cu o lună mai devreme decât era programat. În afară de Turcia, Ungaria mai are de ratificat aderarea la NATO a Finlandei și Suediei. Ceilalți 28 de membri NATO au făcut deja acest lucru.
Până acum, Suedia și Finlanda se angajaseră să adere împreună la alianță.
„Aceasta este prima fisură în unitatea destul de impresionantă de până acum dintre Suedia și Finlanda”, a declarat Paul Levin, director al Institutului de Studii Turce de la Universitatea din Stockholm. „În prezent, Finlanda este oarecum o victimă inocentă a provocărilor continue ale grupurilor suedeze critice față de aderarea la NATO, protejate de legile suedeze foarte liberale privind libertatea de exprimare. Dacă Turcia persistă în blocarea aderării, bănuiesc că Finlanda va trebui la un moment dat să meargă singură.”
Demonstrațiile pro-kurde și anti-turce din Stockholm au complicat procesul
Sâmbătă, un activist de extremă-dreapta din Danemarca a organizat un protest în fața ambasadei Turciei din Stockholm, unde a ars Coranul, cartea sfântă a islamului. O demonstrație separată pro-kurdă a avut loc mai târziu sâmbătă în capitala suedeză.
Guvernul suedez a încercat să se distanțeze de demonstrații, insistând în același timp că astfel de proteste sunt protejate de libertatea de exprimare.
Turcia a răspuns cu furie la proteste, anulând o vizită planificată la Ankara a ministrului suedez al apărării. Proteste au avut loc în fața misiunilor diplomatice suedeze din Ankara și Istanbul.
Erdogan a reproșat autorităților suedeze că au permis demonstrația de ardere a Coranului.
„Este clar că cei care au permis ca o astfel de josnicie să aibă loc în fața ambasadei noastre nu se mai pot aștepta la nicio milă din partea noastră în ceea ce privește cererea lor de aderare la NATO”, a declarat el.
El a criticat, de asemenea, demonstrația prokurdă, acuzând Suedia că lasă „organizațiile teroriste să se dezlănțuie pe bulevardele și străzile voastre”. El a spus că, dacă Suedia nu va arăta respect față de Turcia sau față de musulmani, atunci „nu vor vedea niciun sprijin din partea noastră în problema NATO”.
