Suedia, viitoarea membră NATO, are o armată construită pentru „un singur lucru: lupta împotriva Rusiei”, spune un expert
Robert Clark, directorul pentru apărare și securitate al grupului de reflecție britanic Civitas și veteran britanic, a declarat că „armata Suediei este construită pentru un singur lucru și numai pentru un singur lucru: lupta împotriva Rusiei”:
„Faptul că armata suedeză face parte din NATO este probabil o veste proastă pentru Rusia.”
Suedia a făcut marți un pas important pentru a deveni membră NATO, când Turcia, care a blocat aderarea sa, a fost de acord să susțină candidatura după ce a obținut o serie de concesii din partea membrilor existenți.
Aderarea Suediei ar fi o lovitură majoră pentru președintele rus Vladimir Putin, care a prezentat NATO ca pe o amenințare și și-a justificat invazia din Ucraina în parte spunând că NATO se extinde spre est, spre granițele sale.
Atât Suedia – cât și Finlanda, care a aderat la NATO în aprilie – au citat invazia Rusiei în Ucraina ca motive pentru a rupe decenii de neutralitate și a căuta să adere.
În evidențierea preocupărilor probabile pentru Rusia, Clark a subliniat tehnologia avansată a Suediei, cum ar fi submarinele sale, despre care a spus că sunt „universal recunoscute ca fiind printre cele mai bune din lume și aproape în întregime nedetectabile – chiar și de cele mai bune pe care le oferă SUA”.
Forțele sale aeriene, a spus el, au, de asemenea, avioane de clasă mondială, inclusiv unele care pot fi lansate de pe autostrăzi în loc de aeroporturi, o moștenire a Războiului Rece.
Clark a subliniat, de asemenea, că geografia Suediei oferă NATO un nou avantaj în ceea ce privește combaterea Rusiei
Ministrul Apărării din Estonia a declarat anterior pentru Insider că, având Suedia și Finlanda în NATO, acest lucru ar transforma Marea Baltică într-o „mare NATO” care ar putea descuraja Rusia și ar ajuta țările din regiune să se apere mai ușor.
Clark a scris că Suedia ar putea ajuta la controlul apelor și „ar putea refuza în mod eficient utilizarea lor de către marina rusă”.
Iar cu Suedia în NATO, fiecare țară din Arctica ar face parte din alianță, în afară de Rusia, a adăugat el. (Celelalte sunt Finlanda, Islanda, Norvegia, Danemarca, SUA și Canada).
Clark a subliniat, de asemenea, planurile Suediei de a-și spori forțele militare în următorii ani, cheltuielile militare urmând să crească la 2% din PIB până în 2026, îndeplinind astfel obiectivul pe care NATO îl stabilește pentru membrii săi.
De asemenea, Suedia își propune să își mărească armata cu o treime până în 2030, a precizat Clark, cu planuri de a trece de la 55.000 de oameni la 90.000, citând ca motivație armata Rusiei.
De asemenea, el a spus că Suedia intenționează să își tripleze batalioanele de artilerie, descriind această măsură ca fiind o lecție pe care Suedia a învățat-o urmărind războiul din Ucraina.
Carl Bildt, un fost premier suedez, a declarat pentru Financial Times că aderarea Suediei la NATO va facilita apărarea țărilor din regiune, deoarece acestea pot combina resursele și pot lucra împreună.
Pentru ca Suedia să poată adera la NATO, parlamentul Turciei trebuie să aprobe decizia pentru ca aceasta să devină membră a NATO, la fel ca și parlamentul din Ungaria. Însă decizia președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, de a susține candidatura Turciei înseamnă că ratificarea aderării Suediei este „doar o chestiune tehnică”, a declarat ministrul de externe al Ungariei.
