Evenimentul Istoric > Articole online > Ceauşescu, impresionat de şeful unei cooperative care producea 60 de milioane dolari pe an
Articole online

Ceauşescu, impresionat de şeful unei cooperative care producea 60 de milioane dolari pe an

În 1988, 60% din producţia Cooperativei Lemnul era programată pentru export, în RFG, SUA şi Canada şi aducea statului român încasări de 60 de milioane dolari anual, aspect care l-a făcut pe Nicolae Ceauşescu să-l premieze pe şeful acelor meseriaşi şi meseriaşe. Lucrurile mergeau foarte bine şi până la penultimul an al Epocii de Aur, […]

În 1988, 60% din producţia Cooperativei Lemnul era programată pentru export, în RFG, SUA şi Canada şi aducea statului român încasări de 60 de milioane dolari anual, aspect care l-a făcut pe Nicolae Ceauşescu să-l premieze pe şeful acelor meseriaşi şi meseriaşe.

Lucrurile mergeau foarte bine şi până la penultimul an al Epocii de Aur, astfel că în 1976 Nicolae Ceauşescu n-a rămas indiferent faţă de realizările oamenilor muncii care lucrau la cooperativa din Gherla.

În prim-plan apare Iulius I. Ştef, beneficiarul unui decret semnat de Ceauşescu. Şeful Cooperativei Lemnul  prime din partea preşedintelui Republicii Socialiste România medalia Tudor Vladimirescu, clasa I.

Conform gherlainfo.ro, „unitățile de producție din Gherla produceau milioane de dolari şi țineau în viață zeci de familii din Gherla”. Totuşi, la fel ca multe alte întreprinderi care dădeau randament în Epoca de Aur, şi aceasta s-a dezintegrat de la un an la altul după Revoluţie.

„Cooperativa Lemnul Gherla şi-a început activitatea în 1970, cu 70 de salariaţi, repartizaţi pe două secţii: dogărie şi calapoade. Din 5 aprilie 1973 a fost asimilată Cooperativei Meseriaşul.

În această clădire a funcţionat Cooperativa Lemnul

La 1 ianuarie 1975, Meseriaşul s-a divizat în mai multe întreprinderi. Cu această ocazie, Lemnul s-a reînfiinţat ca unitate de sine stătătoare, cu sediul pe strada Hăşdaţii nr. 3, cu secţiile tâmplărie lemn, tâmplărie export, dogărie, geamuri-rame-oglinzi-sticla şlefuită, pălării, sacoşe PVC.

Cooperativa avea în 1975 un număr de 360 de angajati, din care 335 de muncitori şi 25 de salariaţi TESA (n.r. – TESA este acronim pentru Tehnic, Economic și Socio-Administrativ, categorie de angajați într-o companie, organizație sau instituție. Termenul există din perioada României comuniste).

Din 1991, cooperativa intrată în cruda economie de piață şi-a schimbat numele în Lemn Tex Socom. A mai rezistat cu chiu, cu vai, câțiva ani. A fost dizolvată în 2006.

În anii următori, în acelaşi sediu a funcţionat firma Lissim, care şi-a închis porţile în urmă cu câţiva ani.

surse: Gherla – Istorie, cultură, civilizaţie, coord. Ioan Câmpean”, arată gherlainfo.ro.

Registration

Aici iti poti reseta parola