La 23 şi 24 august, Elena şi Nicolae Ceauşescu se plimbau pentru prima şi ultima dată cu nava „Mircea cel Mare”, pentru construcţia căreia se bănuieşte că au fost investite multe milioane de dolari.
Conform jurnaliştilor de la obiectivbr.ro, a fost o croazieră între portul Brăila, km fluvial 170, şi punctul Uzlina, de pe braţul Sf. Gheorghe, km 64, unde se afla o cabană de protocol.
După Revoluţie, nava prezidenţială „construită cu costuri exorbitante în anii 1980, din ambiţia lui Nicolae Ceauşescu de a avea un vapor prezidenţial cum nu mai exista altul pe Dunăre” a căpătat un alt nume, „Mureş”.
În prezent, Forţele Navale Române folosesc vasul doar în misiuni de protocol. Reprezentanţii firmelor private care vor să îl închirieze pentru croaziere trebuie să treacă printr-un filtru foarte sever. Nu se ajunge deloc uşor la bordul navei „Mureş”, fosta „Mircea cel Mare”, una dintre marile realizări din Epoca de Aur.
Nava lui Ceauşescu, o navă-muzeu
„Facem tot ce e posibil pentru a păstra nava într-o stare cât mai bună. Petrecerile private sunt excluse, pentru a nu se degrada nimic din dotările originale. O privim şi o tratăm ca pe un muzeu”, era reacţia personalului care se ocupa de nava în urmă cu 7 ani.
Această navă are dotări de lux, iar ideea construirii ei i-a venit lui Ceauşescu după ce a făcut o vizită în Egipt. Preşedintele egiptean Anwar el Sadat l-a plimbat pe Nil cu un vapor de lux şi Geniul Carpaţilor a dorit să aibă şi el ceea ce avea omologul.
„România o să aibă un vapor pe Dunăre mai frumos ca acesta”, ar fi zis dictatorul, conform jurnaliştilor de la obiectivbr.ro. Şi cum de la dorinţă până la putinţă era cale scurtă când era vorba despre doaleanţele lui Ceauşescu, la revenirea în ţară au şi început lucrările.
Nava a fost construită de-a lungul a 7 ani, pe Şantierul Naval Olteniţa. Aici era singurul şantier naval românesc unde se făceau nave spărgătoare de gheaţă, vândute mai departe tovarăşilor din Uniunea Sovietică (URSS). Sursa citată a completat că „tabla folosită la acea categorie de nave, groasă de aproape un centimetru, a fost folosită şi la vaporul lui Ceauşescu”.
Materiale de lux pentru confortul dictatorilor
În plus, motoarele, aparatura de bord, mobilierul apartamentelor de protocol şi al cabinelor, cearşeafurile aşternuturilor şi vesela de la bucătărie îndeplineau cele mai înalte standarde de calitate ale vremii.
La 35 de ani de când a fost lansată la apă, interiorul navei arată aproape la fel ca în prima zi. „Nimeni nu mai ştie exact la cît s-a ridicat investiţia dar, cu siguranţă, dacă ar fi să ne raportăm la banii actuali, ar fi vorba de multe milioane de euro”, notează jurnaliştii locali.
„Vasul are 96 metri lungime, 14 metri lăţime, 18 m înălţime şi 2,4 m pescaj iar cele trei motoare principale, a câte 2.465 cai putere fiecare, îl pot propulsa cu o viteză maximă de 30 km/h. Puntea este structurată pe trei nivele, pe ultimul fiind amenajat inclusiv un heliport.
Spaţiile de protocol ocupă etajul I, unde se află patru apartamente şi 12 cabine, iar etajul II este împărţit de două saloane. Unul dintre acestea are suprafaţa de 231 metri pătraţi, fiind o adevărată sală de bal – cea mai mare încăpere fără stâlpi de susţinere construită pe o navă românească.
Nava are un salon de 110 mp
Celălalt salon ocupă doar 110 mp. Pereţii sunt acoperiţi de tapet fin şi decoraţi cu tablouri oferite, la vremea respectivă, de Uniunea Artiştilor Plastici. Celor doi soţi Ceauşescu li s-au rezervat, la etajul I, câte un apartament individual. Al Elenei era tapetat în roz, al lui Nicolae în bej.
Ambele şi-au păstrat înfăţişarea iniţială, iar mobilierul este cel original, format din pat, masă şi fotolii, toate albe, diferenţa dintre cele două încăperi fiind dată de o masă de toaletă plasată în apartamentul Elenei. Băile celor două apartamente sunt dotate cu cadă şi chiuvetă, iar bateriile au o culoare aurie.
Lasă impresia că sunt din aur, însă este vorba doar despre un inox acoperit cu o vopsea specială. În biroul de lucru aflat la prova vasului se găseşte o masă de marmură şi încă o masă îmbrăcată în piele.
Canapelele şi fotoliile au o tapiţerie specială, atât de bine lucrată încât pare că nici nu a fost folosită în aceşti 30 de ani. Holurile celor două etaje sunt împodobite cu intarsii de lemn, cu tapiserii şi cu sculpturi în metal de un bun gust desăvârşit”, au aflat cei la obiectivbr.ro.
Întreţinerea anuală a navei Mureş
Nava trece periodic printr-un proces de întreţinere ce presupune folosirea unei cantităţi impresionante de vopsea albă (1.000 kg). Ultima reparaţie capitală a avut loc în 2013, la un şantier naval din Constanţa. La acea vreme, nava a fost andocată pentru a i se înlocui porţiunile de tablă.
Tot atunci a fost modernizată partea de navigaţie. A fost montată aparatură de bord nouă şi performantă. Nava „Mureş” este administrată de UM 02043, Secţia 329 Logistică, cu sediul pe Calea Călăraşilor din Brăila. Echipajul are 19 oameni, dintre care doi ofiţeri, cinci maiştri militari, zece subofiţeri şi doi salariaţi civili.
„Misiunile impunătoarei ambarcaţiuni sunt diverse, de la găzduirea punctelor de comandă în timpul unor operaţiuni militare, până la transportarea de trupe şi materiale. În cazuri extreme, ar putea fi folosită pentru evacuarea de sinistraţi din zone afectate de calamităţi.
Principala menire a navei „Mureş” este, însă, la ora actuală, găzduirea unor activităţi de protocol ale Ministerului Apărării Naţionale. Ea poate fi închiriată şi de către persoane juridice, însă condiţiile în care se poate face acest lucru sunt extrem de drastice.
Cine are datorii la stat nu poate închiria nava lui Ceauşescu
Închirierea a fost reglementată, în 2008, printr-un ordin al Ministrului Apărării. Este vorba de Ordinul M82. În esenţă, cei care vor să aibă la dispoziţie această navă de lux trebuie să îndeplinească anumite criterii. De exemplu, societăţile în cauză nu trebuie să aibă datorii la stat.
Sunt excluse evenimente precum nunţi sau petreceri private. Doar simpozioanele sau colocviile pot fi organizate la bordul navei. Tarifele de închiriere sunt negociate cu o comisie înfiinţată special în cadrul Secţiei 329 Logistică, care ajustează preţurile în funcţie de cerinţele fiecărui client. Oricum, aceste tarife sunt de ordinul sutelor de euro pentru ora de marş”, arată sursa citată.
Se spune că multe dintre tratativele premergătoare aderării României la NATO s-au purtat pe puntea navei Mureş. În fiecare primăvară este revopsită în partea din faţă, lucrare executată de militarii Secţiei Logistice a Bazei Navale.
surse foto: obiectivbr.ro, facebook.com/visitbraila
