FREE
 

Bănățeanul Traian Vuia scria, în 18 martie 1906, o filă în istoria aviației mondiale.

FREE
 

Revista Economică, care apărea la Sibiu, publica pe 20 decembrie 1919 un articol cu titlul „Calamitate cu bancnotele”, care începea aşa:

FREE
 

În revista economică, statistică şi financiară Economia Naţională din ianuarie-februarie 1919, directorul I.C. Băicoianu publica un articol de peste 70 de pagini sub titlul Banca Naţională în timpul ocupaţiunii.

FREE
 

În ziua de Anul Nou, Domnul Ţării se ducea la Mireopolie şi asculta slujba ţinută de mitropolit şi arhierei.

FREE
 

Într-un interviu acordat ziarului Sfatul Ţării în primăvara lui 1919, ministrul Ciuhureanu dădea asigurări că România mare nu va evacua nicio palmă din pământul Basarabiei:

FREE
 

„Numai boierii din alte vremuri învăţaseră naţia noastră cu astfel de largi danii, iar de la ei nimeni până la Jacques Elias, nici dintre urmaşii lor, nici din rândurile burghezilor bogaţi nu i-a imitat.

PREMIUM
 

Pe 29 decembrie 1918 aproape de miezul nopţii a izbucnit un incendiu într-un vagon al trenului ce era pe cale să plece din Iaşi spre Chişinău.

PREMIUM
 

Socialistul Constantin Mille se întorcea după Marea Unire de la Paris, unde se refugiase în timpul marelui război, şi începea reeditatarea ziarului „Adevĕrul”, iar Constantin Bacalbaşa îl punea, printr-un articol-scrisoare deschisă, la curent cu noile realităţi din România:

PREMIUM
 

Duminică, 30 decembrie 1918, a fost publicat un Decret-Lege prin care evreii primeau, după Marea Unire, aceleaşi drepturi ca românii, însă pentru a le obţine nu era deloc simplu.

PREMIUM
 

Când Nicolae Iorga a răspuns, în august-septembrie 1919, invitaţiei de a vizita Bucovina, a avut parte de mari manifestaţii populare de recunoștință. Expulzat din Bucovina în 1909 (vezi la finalul articolului facsimil din Tribuna), de către autorităţile austriece, pentru acţiunea sa naţională, Iorga se întorcea ca un biruitor.

PREMIUM
 

Monitorul Oficial din prima zi a anului 1919 a publicat decretul prin care Regele Ferdinand a acceptat demisia Mitropolitului Primat Konon, iar ziarele dădeau ştirea că Mitropolitul Moldovei a cerut Ministerului Intrucţiei Publice ca Mitropolitul Konon să fie trimis înaintea Curţii de Casaţie şi judecat pentru atitudinea sa din timpul ocupaţiei germane.

FREE
 

Comitetul judeţean Constanţa al Partidului Comunist Român îi raporta secretarului general Nicolae Ceauşescu că pe 7 mai 1987 a început extracţia petrolului din platforma continentală a Mării Negre, “ca urmare a eforturilor susţinute ale comuniştilor, ale tuturor oamenilor muncii din Întreprinderea de foraj şi exploatarea sondelor marine “Petromar”, a aportului direct al unui număr însemnat de specialişti”.

FREE
 

Poate părea greu de crezut dar uriaşa lucrare “Minerva – Enciclopedie Română”, prima enciclopedie românească de după primul război mondial, apărută în 1929, a fost scoasă la
Institutul de Literatură și Tipografie Minerva din Cluj (Minerva Irodalmi és Nyom-
dai Műintézet Rt., Kolozsvár).

FREE
 

Revista RĂSĂRITUL din mai 1921, care era organ autorizat al CASELOR NAȚIONALE și preciza pe prima pagină că “prețul unui exemplar lunar, lei 2,50. Pentru a nu ridica abonamentul revista apare lunar până ce se vor mai eftini condițiunile de tipar”, publica un raport al Caselor Naționale. Din care reproducem:

FREE
 

Instituția Casele Naționale a luat ființă în iarna lui 1917-1918 pe frontul de la Oituz.

FREE
 

Avansat în 1971 la gradul de general-maior, Constantin Romeo Popescu era şeful unei Direcţii din DGIE. Un an mai târziu era propus şef de brigadă, iar Secţia de Cadre a CC al PCR îl considera corespunzător să ocupe acea funcţie.

PREMIUM
 

Întrunită pe 12 aprilie 1950, sub conducerea lui Leontin Sălăjan, Comisia de verificare a organizaţiei de partid – Armata confirma calitatea de membru al PMR a tuturor tovarăşilor luaţi la puricat cu excepţia fostului comandant al Diviziei Tudor Vladimirescu, generalului locotenent Nicolae Cambrea, comandantul Regiunii a III-a Militare, care era exclus din partid.

PREMIUM
 

Serviciile de informații externe de pretutindeni pun la baza activității lor dictonul: “Lumea este condusă numai de interese”.

PREMIUM
 

După ce Emil Bodnăraş, sub numele conspirativ Felix, prezenta Comitetului Central, pe 28 noiembrie 1943, proiectul de organizare a Aparatului de Război al Partidului Comunist din România, despre care Evenimentul istoric a scris în numărul 5, Ştefan Foriş, sub pseudonimul Marius, transmitea Comisiei Centrale Speciale a CC al PCR “Critica proiectului tov. Felix”.

FREE
 

Domnişoara Alice Diplarakon era aleasă, în 1930, la Paris, Miss Europa. Presa vremii o prezenta ca având 18 ani, fiica unui avocat de din Sparta, născută în Peleponez, unde s-a păstrat rasa pură.

PREMIUM
 

Mihai Pacepa era, în 1963, locţiitor şef de Direcţie şi propus pentru funcţia de director în cadrul Direcţiei Generale de Informaţii a MAI, ocazie cu care, pe 14 noiembrie acel an, Secţia de Cadre a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român i-a făcut o caracterizare.

FREE
 

Sub titlul Veste rea, Lamura, revistă de cultură generală al cărui director era Ion Al. Brătescu-Voineşti, scria în decembrie 1921 că o foaie americană publica ştirea că în Rusia sovietică s-ar fi adus o lege pe baza căreia toţi bătrânii cari nu mai pot lucra să fie ucişi, ca să nu mănânce pâine degeaba.

FREE
 

Pe uşa de la Capşa a intrat mare, vânjos, alb, pietros, Rebreanu. A dat o mână lată şi întreagă lui Minulescu care e într-un grup cu Carol Ardeleanu, Jalea şi alţii. S-a aşezat pe canapea şi dinztr-o pungă cenuşie îşi răsuceşte o ţigare, scria Capşist, sub titlul “Capşa trăită (1929), în România literară din 2 iulie 1939.

FREE
 

Preşedintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu s-a înscris definitiv în istoria noastră recentă după ce a declarat pe 24 iunie 2010, prin decret prezidențial, 28 iunie 1940 ca fiind Ziua Ocupaţiei Sovietice a Basarabiei, adică a Regatului României din care făceau parte oamenii si pământul lor de dincolo de Prut.

FREE
 

Liviu Rebreanu scria în România Literară de sâmbătă 16 aprilie 1932, sub titlul “Controlul străin”, despre “lupta înverşunată şi cam ruşionoasă ce se dă, de atâta vreme, în jurul de pe acum faimosului Monument al Infanterie”.

PREMIUM
 

Emil Bodnăraş, sub numele conspirativ Felix, prezenta Comitetului Central, pe 28 noiembrie 1943, proiectul de organizare a Aparatului de Război al Partidului Comunist din România, în care propunea reînfiinţarea de urgenţă a Comisiunii Centrale Speciale, organizarea Grupului Operativ Central, formarea prin intermediul grupului a unui număr de instructori care să se deplaseze în regionale şi să ajute la organizarea aparatului regional.

FREE
 

Săptămânalul “Ideea Europeană, Socială, Critică, Artistică & Literară”, care susţinea pe frontispiciu că era urmaşa a “Noua revistă română”, se ocupa în numărul din 17 iunie 1923 cu situaţia tirajelor revistelor din Bucureşti cu numărul membrilor Societăţii Scriitorilor Români:

FREE
 

Eugeniu N. Giurgea publica, în 1921, un studiu despre industria Basarabiei, din care revista Răsăritul, organ al Caselor Naţionale, spicuia la rubrica BASARABENE:

PREMIUM
 

Dumitru Petrescu le trimitea, între 29 septembrie şi 11 noiembrie 1944, tovarăşilor din conducerea de la Bucureşti a Partidului Comunist, patru scrisori despre situaţia de pe front a Diviziei “Tudor Vladimirescu”, la care nu-i răspundea nimeni.

PREMIUM
 

Divizia „Tudor Vladimirescu” intra în Bucureşti, odată cu trupele Armatei Roşii, pe 31decembrie 1944. Era formată din soldaţi
şi ofiţeri români din lagărele de prizonieri sovietice care se alăturaseră diviziei fie de frica Gulagului, cei mai mulţi dintre
ei, fie din convingere, cum a fost cazul colonelului Mihai Maltopol.



Registration

Forgotten Password?