În cel mai recent număr al revistei Evenimentul Istoric, sunt publicate file dintr-un dosar absolut inedit al fostei Securități.
Nu vreau să-l scutesc pe Pătrăşcanu de acuza gravă că a contribuit în mod criminal la înfeudarea României sovieticilor, dar pot să confirm că Pătrăşcanu avea o doză de patriotism şi de onestitate faţă de ceilalţi care însă nu îl achită de vinovăţie, spunea Corneliu Coposu despre cel care, pentru tovarășii săi care-l arestaseră, devenise „Dl. X”.
Stranie poveste am găsit ”cotrobăind” prin amintirile lui Dumitru Popescu-Dumnezeu despre perioada în care România era condusă de Nicolae Ceaușescu: în anii ’70, Securitatea a deschis un dosar pentru că i se părea că într-o operă de artă, unul dintre soldații căzuți în luptă… arăta ca ”fiul cel mai iubit al poporului”!
Cât de sănătoasă era mâncarea înainte de 1989? Documentele Securității spulberă cel mai popular mit al ultimilor ani!
Ion Țiriac și Securitatea. Cum a intrat miliardarul român în atenția Direcției a II-a de Contraspionaj, cum a devenit agent, dar și cum a fost urmărit până în 1989, puteți afla din prezentarea unor documente inedite.
Continuăm astăzi serialul despre evoluția sistemului românesc de sănătate. Astăzi prezentăm informații inedite din cum era organizat în primii ani ai ceaușișmului.
Nicu Steinhardt mi-a spus primul – într-o discutie purtată în apropierea garsonierei unde locuia pe lângă Casa Suțu – că regimul comunist se va prăbuși.
Premiera filmului „Pădurea spânzuraţilor”, ecranizare a romanului omonim al lui Liviu Rebreanu, cu un scenariu scris de Titus Popovici, s-a întâmplat acum 55 de ani, pe 16 martie 1965.
Ofițerul de Securitate care s-a ocupat peste 20 de ani de supravegherea artiștilor și ziariștilor români face dezvăluiri senzaționale.
La două luni de la evenimentele din decembrie 1989, care au dus la căderea comunismului în România, un vestigiu al regimului, respectiv statuia din bronz a lui Vladimir Ilici Lenin, aflată pe esplanada din faţa Casei Scânteii (astăzi, Casa Presei Libere) era îndepărtată de pe soclu. Se întâmpla la 5 martie 1990, iar gestul simbolic al îndepărtării statuii trecea în registrul bancurilor, aşa cum era de aşteptat la români.
Un fragment din cartea ”Adevăruri nespuse despre Nicolae Ceaușescu”, un amplu dialog între editor și fostul locotenent colonel de Securitate Dumitru Burlan, ridică și mai mult cortina care a ascuns tip de un sfert de secol viața particulară a soților Elena și Nicolae Ceaușescu.
Dezvăluiri despre Mircea Dinescu, Ion Cristoiu, Paul Goma, Mișcarea Transcendentală, spuse de un fost ofițer de Securitate.
Generația celor născuți după 1989 are datoria morală să solicite de la CNSAS dosarele membrilor familiilor, pentru a se lămuri dacă părinții tinerilor de azi au colaborat cu Securitatea Statului.
Pe 27 septembrie 1960, Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretarul general al PRM, conducătorul suprem al României la acea oră, s-a adresat Adunării Generale a ONU, reunită în a XV-a Sesiune.
O poveste absolut senzațională, povestită de un fost ofițer superior de Securitate, ne poartă din momentul intrării trupelor horthyste în Ardeal până la descoperirea unei agenturi de spionaj sovietice în Vestul țării.
Am transcris un fragment din interviul acordat în studioul Evenimentul Istoric TV jurnaliștilor Dan Andronic și Florian Bichir de generalul (r) Vasile Mălureanu. Autor al cărții ”Cultura și elitele române sub comunism, din perspectiva Securității (1964-1989)”, apărută la editura RAO, Vasile Mălureanua a vorbit direct, fără ocolișuri, despre societatea românească a acelei perioade, așa cum se vedea ea din birourile Securității.
Generalul (r) Vasile Mălureanu, autorul a două cărți despre lumea secretă a Securității din anii comunismului, a fost invitatul lui Dan Andronic și Florian Bichir în studioul Evenimentul Istoric TV. Niciuna dintre temele tabu ale perioadei 1964-1989, Mișcarea Transcendentală, disidenții din lumea culturii, profitorii regimului lui Nicolae Ceaușescu, nu scapă neatinsă, iar fostul ofițer de Securitate nu ezită să răspundă franc la orice întrebare.
Liderul țărănist Ion Diaconescu a fost, între 1996 și 2000, cel mai influent personaj de pe scena politică, după președintele Emil Constantinescu. Președinte al Camerei Deputaților, șef al Partidului Național Țărănesc, cel mai puternic în cadrul Convenției Democrate, Ion Diaconescu a rămas drept o figură aparte în politica românească.
Reproducem un text despre o operațiune de filaj, organizată la Sibiu, ”obiectivul” fiind atașatul militar al Republicii Democrate Germane la București. Chiar dacă partea de dincoace de Cortina de Fier a Germaniei era o ”țară soră și prietenă”, atașatul desfășura acțiuni de spionaj în România.
Un document din primii ani ai Războiului Rece arată interesul perfect justificat pentru a culege informații despre Securitatea românească.
Din România comunistă s-a încercat evadarea spre lumea liberă prin toate mijloacele pe care şi le poate cineva imagina: înot, cu barca, cu colacul, cu vesta de salvare, cu tubul de oxigen, cu placa, cu trenul, cu avioanele sportive sau cele utilizate în agricultură, cu vapoarele, dar şi pe fâşie, târâş.
Râdem noi acum de bulgari că ”vorbesctătă de nu înțelegitătă nimictătă”, dar a fost o perioadă când dacă era difuzat un film la Sofia se goleau străzile în București. Orice ar fi dat bulgarii, de la desenele animate cu arhi-cunoscutul ”Leka nosht deca”, pe care îl înțelegeau toți copiii români, la filme, seriale sau programe muzicale, era mai bun decât ce puteai vedea în cele două ore rămase pentru emisie la TVR în anii ’80, sub Nicolae Ceaușescu!
În dimineața zilei de 9 ianuarie 1990, s-a primit ordin de la noua conducere a țării ca toți ofițerii și subofițerii de la Direcția a V-a a Securități și membrii Consiliului Politic ai Ministerului de Interne să coboare în fața clădirii Securității Municipiului București unde ne așteptau mai multe autobuze, își amintește peste 30 de ani istoricul Cezar Dobre, pe atunci căpitan de Securitate în cadrul Consiliului Politic.
Cât de mult pierduse Nicolae Ceaușescu controlul ”minții” românilor? O întrebare la care e tot mai greu de răspuns, pentru că devine tot mai greu de conceput faptul că a existat o vreme când informația care ajungea la oameni putea fi controlată.
Un lot de deținuți politici, format din vreo douăzeci de ingineri în frunte cu profesorul Stambuleanu de la Politehnica bucureșteană, erau transferați, la sfârșitul lui 1954, de la Poarta Albă, unde funcționaseră ca un serviciu tehnic pentru construcția canalului Dunărea-Marea Neagră, la închisoarea Aiud, scrie în amitirile sale un sfânt Ion al temnițelor comuniste, Ion Diaconescu.
Emisiunea ”Controverse”, moderată de Andrei Bădin pe postul B1 TV, a redifuzat fragmente dintr-un interviu mai vechi, din 2013, cu Ion Mihai Pacepa. Surprinzător, pentru ceilalți aflați în studiou, fostul șef al spionilor români a transmis un mesaj de ”completare” a celor spuse acum șase ani.
Istoricul Cezar Dobre era, în decembrie 1989, căpitan de Securitate în Consiliul Politic al Ministerului de Interne. Iată cum s-ai trait evenimentele din 22 decembrie 1989 în Securitate:
Revoluţie, lovitură de stat, o combinaţie între cele două – răspunsul la aceste întrebări e greu de dat, chiar dacă au trecut 30 de ani de la acele zile ale disperării. Ştim doar că azi suntem liberi să spunem ce gândim şi să căutăm singuri adevărul.
Ne-am obișnuiit să auzim că ”membrii de partid” nu au fost informatori ai Securității, dar adevărul este că membrii de partid nu aveau dosare de turnători, iar puținii care au mai rămas ”agățați” prin arhive sunt cei pentru care ”organele de partid” și-au dat acordul pentru a fi folosiți drept surse.
La începutul anului 1971, Secţia Cadre a CC al PCR considera că maiorul Gheorghe Dănescu este corespunzător pentru a i se încredinţa funcţia de inspector şef al Inspectoratului de securitate judeţen Ialomiţa. El fusese propus de Secţia pentru controlul muncii la MFA, MAI, CSS şi Justiţie.
