Evenimentul Istoric > Articole online > România comunistă > Fostul director al Festivalului de Jazz din Sibiu, informator la Securitate
Articole online

Fostul director al Festivalului de Jazz din Sibiu, informator la Securitate

Fostul director al Festivalului de Jazz din Sibiu, informator la Securitate

În anul 2017, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a făcut public faptul că, Konstantin Johannes Hilarius Schmidt, fostul director al Festivalului de Jazz din Sibiu, născut sub numele de Constantin Stoiculescu, a avut o colaborare cu Securitatea. Această decizie a fost luată de Curtea de Apel București și a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea a III-a, în luna mai a anului 2022, la aproape trei ani după decesul lui Schmidt, care a avut loc în decembrie 2019. Schmidt a fost un luptător activ în timpul Revoluției din Decembrie 1989 și a primit un titlu onorific pentru aceasta.

Constantin Stoiculescu a fost responsabil cu gestionarea documentelor din dosarul cu numărul R 405720 referitor la o rețea de afaceri. Pe data de 17 septembrie 1965, acesta a fost implicat în activități considerate ostile și în relații inadecvate cu străinii, motiv pentru care a primit un avertisment din partea organizațiilor militare de informații ale unității U.M. 01864 din Cluj, pe data de 15 aprilie 1966. La data de 15 noiembrie 1966, agențiile de informații C.I. l-au recrutat pe Stoiculescu ca informator, datorită capacităților sale de a obține informații prin intermediul studentei S.C., studentului F.A. și secretarului 3 al Ambasadei Ghana din București. Conform publicației Bugetul.ro, Stoiculescu a continuat să colaboreze cu autoritățile sub numele conspirativ Teodorescu Nicu până la data de 4 februarie 1968, când a fost eliberat din această activitate.

În anul 1973, Konstantin Schmidt a fost recrutat din nou ca sursă de informații de către Securitatea Județeană Sibiu, sub numele de„Siegfried”/„Fhonix”. Rolul său a fost acela de a colecta informații cu privire la „persoane care erau suspectate că au legături cu cetățeni străini”. Schmidt a fost „lăsat pe tușă” un an mai târziu, la data de 30 martie 1974, din cauza manifestărilor sale ostile față de regim și față de organizațiile politice.

În cadrul dosarului I 1099039 s-au identificat informații referitoare la colaborarea lui Stoiculescu cu Securitatea

În anul 1974, Konstantin Schmidt a devenit subiectul unui dosar deschis de Serviciul 1 al IJS Sibiu, din cauza suspiciunilor de manifestări ostile la adresa regimului politic românesc, legături cu cetățeni străini și intenții de evaziune. Șapte ani mai târziu, în 1981, el a fost din nou implicat într-un alt caz de colaborare cu Serviciul 1 al IJS Sibiu, deoarece a fost descoperit că deținea materiale cu caracter fascist și terorist plus că distribuia știri la posturi de radio din străinătate.

Autoritățile au început supravegherea lui Stoiculescu în 1984 în cadrul dosarului 160, iar ulterior a fost trecut în atenția problemei 173 din cauza suspiciunilor de evaziune prin metode teroriste și presupuse activități de contraspionaj.

„În acest dosar au fost arhivate o parte din notele informative din perioada anilor 70, precum și un angajament de colaborare din 1973. De asemenea, din analiza acestui dosar rezultă o nouă colaborare, sub numele conspirativ Jean Barth”.

A denunțat o persoană cu numele de A.R

Conform informațiilor păstrate în arhivele CSNAS, Konstantin Schmidt (cunoscut anterior sub numele Constantin Stoiculescu) a denunțat o persoană cu numele de A.R. și pe copilul acestuia în anul 1985, cu ocazia selecționării acestuia în juriul Festivalului de Jazz din Sibiu.

În declarațiile sale, Stoiculescu a menționat că A.R. era „un apropiat al unuia dintre cei mai înverșunați dușmani ai țării noastre, individ devenit notoriu prin ura și înverșunarea prin care împroașcă realizările țării noastre (…) devenit la începutul anilor 70 comentator al postului de radio Europa Liberă”. „Fiul minor a crescut cu ideile tatălui.”

În apărarea sa, Soiculescu a declarat în fața judecătorilor că el și familia sa au fost victime ale unor abuzuri și violențe fizice și psihice ale comuniștilor timp de 42 de ani și că aceasta era singura cale a lui de libertate.

Registration

Aici iti poti reseta parola