Armistițiul avea să pecetluiască soarta frontului, forțând România să încheie, de asemenea, un armistițiu cu Puterile Centrale la Focșani, la 26 noiembrie/9 decembrie 1917. Soldații ruși au provocat un adevărat haos în România în drumul lor spre casă.
Întoarcerea soldaților ruși în Rusia bolșevică
În toamna anului 1917, starea diviziilor rusești de pe frontul românesc era mai mult decât îngrijorătoare. Rezerviștii ruși care au sosit pe front, în special tinerii ofițeri, au adus cu ei multe idei radicale. Influența bolșevică tot mai mare, pacifismul și comportamentul lipsit de respect față de superiori au devenit tot mai frecvente.
Odată cu semnarea Tratatului de la Brest-Litovsk, sute de mii de soldați ruși au început să se îndrepte spre casele lor, dar retragerea lor dezorganizată punea România în pericol. Mai mult, exista riscul ca unele divizii rusești, în special cele care cădeau sub influența bolșevică și care se aflau pe teritoriul dintre Carpați și râul Prut, să încerce să ocupe orașele. Trupele rusești reprezentau acum un pericol mai mare decât inamicul. Pentru a preîntâmpina distrugerile, jafurile și eventualele confruntări armate, factorii de decizie români au hotărât ca retragerea soldaților ruși din România să se facă în anumite condiții: retragerea trebuia să se facă cu autorizarea comandamentului rus, trupele erau dezarmate, iar deplasarea trebuia să se facă cu trenul sau pe jos, folosind rute deja stabilite și cu provizii adecvate. Mai multe unități militare românești au fost însărcinate cu supravegherea evacuării. Multe unități militare și trupe rusești au fost informate despre aceste restricții, dar au fost câteva care au decis să le sfideze și s-au deplasat spre est pe cont propriu și înarmate. Aceste trupe au făcut ca, Comandamentul român să fie îngrijorat de o posibilă devastare a Moldovei, precum și de o distrugere a depozitelor și liniilor de aprovizionare basarabene.
Încercarea rușilor de a ocupa orașul Galați
Situația s-a înrăutățit la 2 ianuarie 1918, după ce Nikolai Krylenko, noul șef al STAVKA, numit de Lenin, a ordonat trupelor rusești să se retragă de pe front și să folosească forța dacă va fi nevoie. Șapte divizii românești au fost poziționate în spatele frontului, lângă râul Prut. Unele unități rusești au decis să riposteze și au avut loc câteva confruntări de amploare, cum ar fi cea de la Galați, între 20-22 ianuarie 1918. Divizia a 9-a și Divizia a 10-a din Corpul 4 siberian au decis să ocupe orașul Galați. Lor li s-a opus Divizia 4 Infanterie română. Cele două divizii rusești au fost dezarmate și conduse, sub pază, peste râul Prut.
O confruntare similară a avut loc în nordul Moldovei. Ea a fost prezentată într-un raport al serviciilor de informații austriece:
„Încercând să mărșăluiască prin Basarabia, Corpul 2 Armată rusesc a fost condus și în mare parte dezarmat. O parte dintre ei, aproximativ 1.000 de oameni, au trecut de partea noastră. Nici Corpul 18 rusesc și Corpul 50 rusesc nu au reușit să treacă cu armele lor. Luptele cu românii de lângă Siret și Mihăileni s-au încheiat cu dezarmarea trupelor. […] Deoarece românii se opun trecerii Corpului 8 armată rusesc în Rusia, acesta s-a întors la vechea sa poziție”.
De la începutul lunii noiembrie 1917 și până în ianuarie 1918, numărul total al soldaților ruși de pe frontul românesc a scăzut de la peste 1.200.000 la aproximativ 50.000. Într-un document din ianuarie 1918, emis de Marele Cartier General, se preciza că:
„În ianuarie 1918, în cadrul unei campanii de luptă împotriva războiului de război din Rusia, Rusia a fost în stare de război:
„Întregul front care a fost apărat înainte de armatele rusești 4, 6, 8, 9 este acum, cu rare excepții, aproape complet neapărat apărat. Unitățile rusești sunt total dezorganizate și s-au retras din proprie inițiativă în spatele frontului, unde demobilizarea continuă”. La începutul lunii februarie, Marele Cartier General a anunțat că „armata rusă nu mai există”, iar numeroșii soldați ruși care rătăceau prin Moldova au fost adunați, grupați și trimiși în Rusia. În urma lor, Moldova a rămas „plină de cai, arme și căruțe abandonate”.
