Raționalizare. Dej interzice românilor să mănânce gâște, curcani și aperitive și stabilește ore fixe de masă

 

În acest timp de pandemie se vorbește de plafonarea prețurilor pentru a se combate specula, ceea ce probabil va duce, potrivit expeiențelor trecute, la înflorirea pieței negre.

Însă se mai vehiculează și posibilitatea apariției unei crize alimentare la nivel planetar, ceea ce este foarte posibil să ne întoarcă la raționalizarea alimentelor și, implicit, la neuitatele cartele din ultimii ani ai lui Ceaușescu.

Iată în continuare un exemplu despre cum se trăia în România când se raționaliza consumul.

Ore fixe de masă

Vineri, 17 ianuarie 1947, „Ultima Oră” publica articolul „Raţionalizarea consumului la restaurante”, cu subtitlul „Ore fixe de masă – Menu-uri restrânse – Cum se vor fixa prețurile felurilor de mâncare”.

Articolul începea așa:

Ministru Teohari Georgescu, interimarul ministerului economiei naționale, a semnat trei decrete privind măsurile economice – puse la punct de către d. ministru Gh. Gheorghiu-Dej înainte de a pleca la Moscova – măsuri menite să aducă ordine în sectorul alimentar.

Este vorba de o reglementare a consumului de alimente.

Această reglementare privește și interzicerea consumului unor articole alimentare, „specialități” (icre negre și roșii, pastramă de gâscă, nisetrul, morunul, cega etc.) care ar fi exportate în schimbul grâului și porumbului de care populația țării noastre are actualmente absolută nevoie.

Noile dispozițiuni vor intra în vigoare începând de la 25 ianuarie a.c.

Aperitivele, interzise

Prima decizie stabilea că absolut toate restaurantele și localurile din țară vor servi numai menu-uri fixe. Aperitivele de orice fel erau interzise.

A doua instituia prețuri fixe, stabilite de Ministerul Economiei Naționale.

A treia dispoziție interzicea consumul de carne de gâscă și curcan, aceasta fiind destinată doar exportului.