Evenimentul Istoric > Articole online > Istoria secretă > Pelerinajele musulmanilor (pomacilor) la mânăstirea ortodoxă Sf. Gheorghe din Hadjidimovo – un caz de sincretism profund sau criptocreștinism?
Articole online

Pelerinajele musulmanilor (pomacilor) la mânăstirea ortodoxă Sf. Gheorghe din Hadjidimovo – un caz de sincretism profund sau criptocreștinism?

pelerinaj

Musulmanii caută la Hadjidimovo ajutor divin pentru o problemă fizică/mentală. Cea mai importanta practică – șederea peste noapte în mănăstire (uneori de 3 ori in 3 ani consecutivi pe data de 5 mai). Cu toate că musulmanii își mențin identitatea religioasă în general când se află în locuri sfinte creștine, abordarea diferă de la om la om, astfel că unele ritualuri și practici sunt realizate de unii musulmani care le considera similare cu cele islamice, cum ar fi sărutarea unor icoane, aprinderea lumânărilor sau aruncarea unor bani (cu Isus – recunoscut si ca profetul Isa sau cu Fecioara Maria – Miriam in Islam).

Perspectiva musulmană

Mai problematica era saturarea icoanei cu SF. Gheorghe, unde părerile sunt împărțite. Musulmanii aduc haine ale apropiaților care nu au reușit să ajungă, precum creștinii, Fac donații, de pildă bani, haine, prosoape, lenjerii de pat. Deosebirile fundamentale: nu își fac cruce și nu mănâncă pâine la împărtășanie. Cu toate astea, nu exista o rivalitate între creștini și musulmani, căci pentru cei din urmă contează puterile miraculoase ale locului. Pentru cei mai mulți pomaci figura Sfântului Gheorghe e de o importanță secundară. Unii musulmani fac de asemenea sacrificii de miei, alții doar lasă bani (10 leva).

Perspectiva creștină

Părerea arhimandritului Grigorie despre puritatea credinței pomacilor și frica de Dumnezeu a acestora: nu vede în pomaci un grup religios distinct si cu o identitate proprie, ci mai degrabă niște frați întru religie încă neiluminați. Bulgarii creștini tind să îi vadă pe pomaci drept criptocreștini, nerecunoscându-le identitatea distinctă. Consideră că pomacii sunt mult mai apropiați de creștinism, fără a cunoaște întocmai Islamul.

Criptocreștinismul practicat de pomaci ar fi dovedit mai ales de legătura afectivă a acestora față de obiectele creștine: cruci, biblii, icoane. O alta dovadă – mormintele strămoșilor în care se găsesc crucifixuri biblii, icoane, sau poziția defunctului, spre est. La care se adaugă acele talismane primite la venire, despre care însă musulmanii consideră că au puteri miraculoase. Până și aprinderea lumânărilor si dormitul în mănăstire sunt considerate argumente pentru a susține criptocreștinismul pomacilor.

Creștinii bulgari consideră că religia lor e superioară Islamului. Unii musulmani roagă apropiați creștini să intermedieze procesul și să ducă darurile (donațiile) în locul lor.

Creștinii confirmă că musulmanii vin în mânăstirile creștine în căutarea sănătății. Cu toate că gesturile sunt asemănătoare, ele au alt rol pentru cele două grupuri religioase: pentru musulmani au un rol magic, vindecător, în vreme ce pentru creștini aceste gesturi evidențiază legătura strânsă a pomacilor cu creștinismul și deci a criptocreștinismului.

Nu este vorba deci de un sincretism profund, ci despre unul superficial, formal, care nu conduce la un sincretism crestino-musulman. Cooperarea dintre credincioșii celor două religii trebuie înțeleasa ca o forma de antisincretism menită să mențină autonomia religioasă a fiecărui grup. Musulmanii imită gesturile creștine (eliminând unele și adăugând altele) în speranța că vor găsi soluția pentru problema lor.

Registration

Aici iti poti reseta parola