Chiar dacă aveam totul la îndemână, nu am fost în stare să păstrăm și să fructificăm avantajele obținute în Antichitate.
Aristotel, Arhimede, Galenus: multe texte originale ale acestor savanţi ai Antichității s-au pierdut. Doar fiindcă intelectuali arabi le-au tradus în limba lor, conținutul a revenit la un moment dat în Europa.
Inovaţii
Inovațiile în medicină din Antichitate au stat la baza dezvoltării medicilor în Europa până aproape de sfârșitul secolului al XIX-lea.
Cronicarul Usama ibn Muniqidh a prezentat un episod, citat de g-geschichte.de, despre amatorismul medical din Europa, la care a fost martor în secolul al XII-lea.
Un medic musulman a ajuns în Europa la solicitarea unui pacient, care suferea de un abces la picior.
Medicul i-a tratat piciorul, i-a pus pansament și i-a recomandat repaus total. A apărut fostul medic german al pacientului și i-a expus cele două variante posibile: puteți muri cu două picioare sau trăi cu unul singur.
Dezastrul
Pacientul a acceptat să îi fie amputat piciorul printr-o lovitură de sabie executată de un cavaler iscusit.
Doar că după prima lovitură, piciorul nu a fost tăiat complet, astfel că a fost nevoie de o nouă lovitură, care i-a și fost fatală pacientului.
Reîntors în Orient, medicul musulman a povestit cele întâmplate, iar lumea medicală de acolo a rămas șocată de primitivismul europenilor. În special în Evul Mediu, medicina europeană a fost mult în urma celei din lumea musulmană.
Exagerare sau nu…
„Poate că relatarea cronicarului este ușor exagerată, însă realitatea este incontestabilă: în Evul Mediu, medicina, astronomia și chimia erau mult mai avansate în țările musulmane decât în cele creștine. În secolul al VIII-lea, musulmanii au inaugurat primul spital în Bagdad. Au fost redactate primele cărți despre administrarea unui spital. În țările creștine nu există nimic în această direcție. Musulmanii au dezvoltat și medicina sufletului, arta de a trata suferința spirituală“, scrie sursa citată.
Europenii aveau cărți cu recomandări, însă nimeni nu a stat să le verifice și apoi să le sorteze în funcție de eficiență. Arabii au făcut asta, chiar dacă multe dintre cunoștințele lor s-au bazat pe scrierile grecilor antici.
