Patriotismul nemijlocit și contribuțiile medicale aduse de Victor Babeș medicinii din România
Încă de când era copil, Victor a fost atras de artă. Fie că era vorba de poezie, muzică, literatură sau teatru – tânărul Victor a descoperit o mare pasiune în lucrările creative, încât a început să urmeze această cale și s-a înscris la Artele Spectacolului din Budapesta. La scurt timp după aceea, Victor avea să se confrunte cu unul dintre cele mai teribile momente din viața sa, unul care avea să-i schimbe cursul vieții. Sora sa iubită, Alma, a murit de tuberculoză. Moartea ei a fost catalizatorul care a determinat voința lui Victor de a nu mai fi un simplu spectator al tragediei provocate de astfel de boli asupra oamenilor.
Mai hotărât ca oricând și având un obiectiv nou în minte, Victor Babeș a început să studieze medicina la Budapesta și la Viena, urmând apoi cursurile universităților din Paris și Berlin. Avea să lucreze apoi cot la cot cu unii dintre cei mai renumiți oameni de știință din lume, printre care Cornil și Louis Pasteur.
Victor Babeș a scris, împreună cu Cornil, primul tratat de bacteriologie din lume. După Louis Pasteur, avea să fie numit al doilea cel mai important expert în rabie din lume. A descoperit Babesia – organisme microscopice și paraziți purtați de diverse căpușe, care afectează celulele roșii din sânge. Mulți l-au considerat pe omul de știință român demn de un Premiu Nobel, pe care l-ar fi câștigat dacă ar fi rămas în afara granițelor României.
Pasiunea lui depășea domeniul medicinei și atingea terenuri îndepărtate, precum cele ale patriotismului. Când a fost chemat acasă, s-a întors în România, lăsând în urmă viața prestigioasă pe care ar fi putut să o aibă. Contribuțiile sale în domeniul medicinei în interiorul granițelor României au fost nemijlocite. A inaugurat Institutul de Bacteriologie și Patologie, care și astăzi îi poartă numele.
Instinctul uman de supraviețuire
A deschis Societatea de Anatomie din București, iar tot în capitală a fost inaugurată a treia unitate antirabică din lume. Fiind precursorul imunologiei moderne, a fost primul care a introdus conceptul de antibioză la nivel mondial – anticipând apariția antibioticelor la mijlocul secolului al XX-lea.
Având în vedere că totul a început din cauza unei pierderi tragice, Babeș și-a dedicat viața studierii și tratării rabiei, tuberculozei și leprei. De asemenea, a tratat Armata Română în timpul celui de-al Doilea Război Balcanic. În plus, a manifestat un mare interes pentru medicina profilactică (măsuri medicale și sanitare impuse pentru a preveni apariția și răspândirea bolilor). Principalul beneficiar al activității sale nu a fost terenul medicinei, ci individul – omul și supraviețuirea sa.
Astăzi, cele mai prestigioase instituții din România, precum Universitatea Babeș-Bolyai, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Științelor Biomedicale „Victor Babeș” și numeroase alte institute, școli și spitale îi poartă numele savantului.
