Evenimentul Istoric > Articole online > România comunistă > Comuniștii îi distrug cariera unicului fiu al savantului Victor Babeș. Unde și-a găsit un loc de muncă
Articole online

Comuniștii îi distrug cariera unicului fiu al savantului Victor Babeș. Unde și-a găsit un loc de muncă

La 20 noiembrie 1947 a fost exclus din cariera de diplomat pe care și-a ales-o și, astfel, la începutul anilor 1950 a ajuns colaborator științific în cadrul Institutului de Inframicrobiologie al Academiei R.P.R.!

Născut în 27 martie 1896, Mircea Babeș a fost unicul fiu al savantului Victor Babeș (1854-1926).

Mircea Babeș a fost unul dintre diplomații români de elită care s-a afirmat în perioada interbelică, din generația care a participat direct la înfăptuirea Marii Uniri, și ne-a lăsat moștenire un muzeu în București!

Arhivele Diplomatice ale MAE păstrează numeroase documente privind cariera sa în diplomație, în special note, rapoarte, corespondență, articole de presă etc., care evidențiază contribuția remarcabilă la dezvoltarea relațiilor de colaborare româno-poloneze și româno-americane în perioada interbelică. 

A participat ca locotenent la luptele purtate de armata română în Primul Război Mondial și a fost decorat cu Ordinul Coroana României și cu Crucea comemorativă de război cu bareta Mărășești.

După obținerea licenței în drept la Universitatea din Iași, s-a înscris, în august 1921, la examenul pentru postul de atașat de Legație.

Fiind clasat al zecelea dintre cei 16 candidați admiși, a fost numit atașat de Legație la 1 octombrie 1921, prin Decret Regal.

Delimitarea frontierei româno-ungare

La 23 noiembrie 1921 a fost detașat pe lângă generalul Meunier, președintele Comisiei de delimitare a frontierei româno-ungare, care în decembrie 1922 mulțumea ministrului afacerilor străine pentru activitatea diplomatului român, cel care dovedise nu doar cunoașterea foarte bună a limbilor franceză, română și maghiară, dar și un tact și o eleganță desăvârșită în cursul negocierilor.

Este avansat în noiembrie 1923 la gradul de secretar de Legație clasa a III-a, iar la 15 ianuarie 1925 este transferat la Legația României la Varșovia.

A organizat numeroase conferințe pe diverse teme privind evoluțiile social-economice și istoria României, foarte apreciate de publicul polonez, potrivit articolelor apărute în presa vremii.

Căsătoria

La 16 septembrie 1927 s-a căsătorit, la Varșovia, cu Sofia Kosowicz-Dinarowaka. A fost rechemat în țară la 1 decembrie 1927.  

La 1 ianuarie 1928 devine secretar de Legație clasa a II-a, activând în cadrul Secțiunii a IV-a privind Societatea Națiunilor și a Minorităților, iar în iulie 1929 a fost încadrat în Direcția Politică Orientală a Ministerului Afacerilor Străine (MAS), care preluase și această secție. 

Este transferat la Legația României la Varșovia, la 1 noiembrie 1930. Victor Cădere, șef al Legației, recomanda cu căldură, în iulie 1932, avansarea lui Mircea Babeș la gradul de prim-secretar de Legație și evidenția conștiinciozitatea, punctualitatea, efortul său continuu în activitățile de serviciu, menționând și contribuția sa la organizarea sistematică a Secțiunii Societății Națiunilor din cadrul MAS, în paralel cu îndeplinirea funcției de secretar al Consiliului Juridic al MAS. Avansarea sa a avut loc la 1 mai 1933.

La 1 ianuarie 1937 este transferat de la Varșovia la Legația României din Washington, iar la 1 noiembrie 1937 este avansat la gradul de consilier de Legație.

În decembrie 1937 i se încredințează postul de gerant interimar al Consulatului României de la Montreal, dar șeful demisionar al Legației României la Washington, Citta Davila, solicită menținerea lui Mircea Babeș în capitala americană pentru a-i oferi sprijin succesorului său.

La 5 noiembrie 1938, Radu Irimescu, șeful Legației României la Washington, îl caracteriza pe Mircea Babeș drept „un diplomat cu judecată sigură, spirit analitic, plin de râvnă și foarte muncitor”, reprezentând „principalul pilon” al Legației și cerea ca acesta să fie în continuare menținut în postul său, deși erau în curs ample reduceri de personal. Va fi rechemat în țară la 1 mai 1939 și repartizat la Direcția Personalului, în funcția de director-adjunct.

În Comisia Mixtă Româno-Bulgară

La aprilie 1941 este numit membru al delegației române în Comisia Mixtă Româno-Bulgară, prevăzută de art. 6 al Tratatului de la Craiova (7 septembrie 1940), participând și la lucrările Comisiei de Studiu și propuneri pentru realizarea unei tranzacții în vederea lichidării drepturilor cuvenite evacuaților din Cadrilater pentru recoltele abandonate.

A condus ancheta privind situația comunității bulgare din Basarabia, inițiată în martie 1942, ca urmare a plângerilor adresate Guvernului român de către populația de origine bulgară din zonă.

La 24 februarie 1944 este numit membru în Comisia de constatare a activității administrative, economice, financiare, de investiții și producție, culturale și sociale a administrației Guvernatorului Civil de pe lângă Comandamentul Armatei din teritoriul ocupat între Nistru și Bug, în perioada 19 august 1941-29 ianuarie 1944.

Primește funcția de șef al Eșalonului MAS evacuat la Orșova, la 3 mai 1944, având dreptul de a semna pentru ministru corespondența curentă, iar la 16 decembrie 1944 devine director adjunct al Direcției Protocol, Cancelaria Ordinelor și a Tratatelor a MAS.

Este numit, începând cu 1 februarie 1945, director adjunct la Direcția Afacerilor Politice a MAS.

La 1 august 1945 a fost avansat la gradul de ministrul plenipotențiar clasa a II-a, iar la 15 august a fost transferat la Legația României la Moscova, de unde va fi rechemat în țară la 23 noiembrie 1946.

În mai 1947 a fost numit membru al Comisiei privind reducerea cu 15% a creditului cheltuielilor de personal înscris în bugetul anului 1947/1948 a MAS și al Comisiei Mixte Româno-Bulgare pentru aplicarea Tratatului de la Craiova din 1940.

Printre altele, a publicat în 1961, împreună cu I. Igiroșianu, în colecția „Oameni de seamă” a Editurii Tineretului, o lucrare intitulată „Babeș”, dedicată memoriei ilustrului său părinte. 

Mircea Babeș a decedat la București, la 10 ianuarie 1968.

Muzeul

Este interesant să menționăm și faptul că actuala clădire a Muzeului „Victor Babeș” din București, situat pe strada Andrei Mureșanu nr. 14, a fost construită de către Mircea Babeș și soția sa între anii 1928-1929, devenind încă din 1956 o casă-muzeu, iar parterul vilei fiind astfel transformat la sugestia lui Constantin Parhon, medic endocrinolog de renume, apropiat al familiei Babeș, care a deținut  și înalte funcții în stat după preluarea puterii de către regimul comunist.

La moartea Sofiei Babeș, în 1986, întreaga clădire a intrat în patrimoniul muzeal național, putând fi astăzi admirate cărți, acte, corespondență cu medici renumiți ai epocii și obiecte care i-au aparținut savantului Victor Babeș, printre care primul tratat de bacteriologie din lume, publicat în 1885, precum și picturi, sculpturi și alte exponate achiziționate de către Mircea și Sofia Babeș.

Muzeul Victor Babeș, parte din Muzeul Municipiului București, este situat pe strada Andrei Mureșanu, nr. 14A, sector 1, București, și poate fi vizitat de miercuri până duminică între 11.00-17.00.

https://www.facebook.com/MuzeulVictorBabes/

http://muzeulbucurestiului.ro/muzeul-victor-babes.html…

Foto sus: Mircea și Victor Babeș

Registration

Aici iti poti reseta parola