Atacul asupra Franţei a început cu trecerea Ardenilor, francezii neacoperind acest front decât cu forţe slabe, în special divizii de rezervă. Comandanţii francezi erau hotărâţi să-şi orienteze efortul principal în Belgia, în vederea opririi înaintării trupelor germane.
Însă, trupele franceze nu dispuneau de suficient timp să ajungă până la frontiera orientală a Belgiei, la canalul Albert, astfel încât s-a prevăzut să întâlnească armata belgiană la jumătatea drumului. A fost o operaţiune delicată şi insuficient pregătită cu belgienii.
Din 15 mai s-a impus retragerea forţelor franco-engleze care înaintaseră în Belgia şi care făceau faţă cu destulă dificultate asalturilor germane, deoarece erau ameninţate cu încercuirea dinspre sud, potrivit lucrării „Al Doilea Război Mondial” (Henri Michel, Editura Corint, Bucureşti, 2006).
Depăşit de evenimente
Şapte divizii blindate germane au năvălit din Ardeni mai devreme decât se prevăzuse, întrucât nu întâmpinaseră, practic, nicio rezistenţă.
La 12 mai ele se aflau pe Meuse. Începând din acest moment, Comandamentul Aliat va fi mereu depăşit de evenimente.
Abia în 15 mai, el a reuşit să evalueze gravitatea stării de fapt, dar era lipsit de blindate şi de bombardiere pentru a redresa situaţia.
