Micile unităţi aruncate în luptă erau imediat zdrobite.
La 20 mai, Corpul 19 de blindate condus de ofiţerul german Heinz Guderian s-a avântat spre Abbeville, după ce ocupaseră oraşul Amiens, prinzând în capcană armata belgiană, corpul expediţionar britanic şi cele mai bune unităţi franceze.
Scăparea
Generalul francez Maxime Weygand, numit la 20 mai 1940 noul comandant suprem al armatelor aliate, a conceput atunci un plan pentru a rupe încercuirea şi a permite trupelor să scape spre sud, în urma unor atacuri combinate, pornite din nord, dar şi din sud.
La 28 mai 1940, după o rezistenţă eroică de 18 zile, având în vedere forţa copleşitoare a Wehrmacht-ului, Leopold al III-lea, regele Belgiei, a ordonat armatei belgiene să depună armele.
Evacuarea pe mare la Dunkerque
Tancurile germane au oprit înaintarea, în urma unei greşeli făcute de liderul nazist, ceea ce a permis evacuarea pe mare la Dunkerque, între 26 mai şi 4 iunie (operaţiunea Dynamo). Au fost salvaţi 330.000 de oameni aparţinând forţelor Aliate, dar tot materialul greu de război a fost abandonat.
Generalul Weygand a încercat să organizeze un front continuu, mai scurt, pe Somme şi pe Aisne. Trupele franceze au luptat, dar puterea germană a fost de neînvins.
Frontul a fost străpuns între 4 şi 8 iunie şi, odată cu aceasta, blindatele germane s-au îndreptat fără a fi oprite, în toate direcţiile. O altă divizie, care nu se alăturase restului armatei britanice, a fost înconjurată la St.Valéry-en-Caux şi a fost nevoită să se predea la 12 iunie.
Francezii au primit din partea italienilor o lovitură grea, când la 10 iunie, Mussolini a decis să intre în război de partea lui Hitler. Tot pe 10 iunie, guvernul francez evacua Parisul îndreptându-se spre Bordeaux, în contextul unui exod ce cuprindea milioane de persoane.
Toţi bărbaţii liberi să vină în ajutorul Franţei
Nimic nu a împiedicat trupele germane să lanseze o ofensivă majoră asupra Parisului pe 9 iunie.
Premierul francez Paul Reynaud a transmis un apel pentru ca toţi bărbaţii liberi să vină în ajutorul Franţei. Trupele britanice au ajuns la sud de Paris şi au început lupta alături de francezi, zi şi noapte, pentru a opri avansul germanilor.
Forţele Aeriene Regale (RAF) au bombardat convoaiele germane, coloanele de aprovizionare, unităţile mecanizate şi liniile de comunicaţii. Toate podurile din spatele liniilor inamice de la Rouen la Mantes au fost distruse de avioanele britanice pentru a opri inamicul să aducă materiale şi rezerve.
Aeronavele germane au răspuns cu raiduri la est de Paris, la Evreux şi Mantes, la vest de capitală. La 13 iunie, Parisul a fost declarat oraş deschis, de către guvernatorul militar francez, generalul Pierre Hering.
Triumful germanilor
Primele trupe germane au intrat în capitala franceză la 14 iunie, la mai puţin de o lună după începerea campaniei. Inamicul nu a întâmpinat nicio rezistenţă, trupele franceze retrăgându-se pentru a evita o luptă violentă şi distrugerea totală a Parisului.
