Militarii europeni colaborează de ani de zile pentru a supraveghea ceea ce face Rusia pe mare
Deși gazoductele nu erau utilizate – Nord Stream 1 a fost închis în martie din cauza sancțiunilor UE împotriva Rusiei, iar Nord Stream 2 nu era încă operațional – incidentul evidențiază riscurile la care este expusă infrastructura subacvatică.
„Există o vulnerabilitate în jurul oricărui lucru care se află pe fundul mării, fie că este vorba de conducte de gaz, fie că este vorba de cabluri de date”, a declarat reporterilor după incident amiralul Ben Key, primul lord al mării și șef al Statului Major al Marinei britanice.
Pe măsură ce dependența lumii de infrastructura subacvatică, inclusiv cablurile de telecomunicații și conductele de gaz, crește, armatele Uniunii Europene au dezvoltat mijloace pentru a contracara atacurile asupra acestor infrastructuri vulnerabile.
Pericolele subacvatice
O mare parte din infrastructura subacvatică a lumii se află în apele internaționale și se poate întinde pe sute sau chiar mii de kilometri, ceea ce creează provocări juridice și operaționale pentru protejarea acesteia.
Chiar și înainte de războiul din Ucraina, oficialii occidentali deveniseră îngrijorați de creșterea activității navelor și submarinelor rusești în jurul cablurilor subacvatice care traversează Atlanticul.
Amiralul marinei americane responsabil de forța de submarine a NATO a declarat în 2017 că alianța „observă o activitate subacvatică rusă în apropierea cablurilor submarine pe care nu cred că am mai văzut-o vreodată”.
„Rusia este în mod clar interesată de infrastructura submarină a NATO și a națiunilor NATO”, a declarat atunci amiralul.
Direcția principală rusă de cercetare a adâncurilor marine este responsabilă pentru efectuarea supravegherii și cercetării subacvatice.
Cele nouă submarine cu propulsie nucleară atașate acestei direcții pot efectua scufundări la mare adâncime, iar unele dintre ele pot desfășura nave submarine mai mici, construite special pentru acest scop, care ar putea exploata sau ataca infrastructura subacvatică.
Rusia a investit masiv atât în submarine convenționale, cât și în submarine cu destinație specială, multe dintre acestea având baza în Peninsula Kola, unde se află puternica Flotă de Nord a Rusiei.
„Pentru a ținti cablurile pe ascuns, în ape adânci, unde ar fi mai greu de reparat, sunt necesare submarine specializate. Rusia este unică în a avea o flotă mare de astfel de submarine”, a declarat cercetătorul în domeniul războiului naval H I Sutton pentru The Barents Observer în 2018.
Răspunsul Europei
Uniunea Europeană face un efort concertat pentru a minimiza amenințarea la adresa infrastructurii maritime și de coastă prin intermediul cadrului său de cooperare structurată permanentă, sau PESCO.
PESCO, care a fost lansat în 2017, este un efort de promovare a colaborării între membrii UE în ceea ce privește proiectele comune de apărare și securitate. Acesta urmărește să sporească integrarea europeană în domeniul apărării, abordând în același timp domeniile de interes.
PESCO sprijină în prezent opt proiecte maritime care vizează apărarea țărilor europene împotriva amenințărilor maritime, primul dintre acestea fiind demarat în 2018.
Principalul său proiect maritim este dezvoltarea unei corvete europene de patrulare, care este condus de Italia, la care participă o serie de mari firme europene de apărare. Corveta este proiectată pentru a fi utilizată în Mediterană și va avea capacități de luptă antisubmarin. Se așteaptă ca aceasta să intre în serviciu în 2026.
Pentru a contracara amenințările reprezentate de submarine, membrii UE dezvoltă, de asemenea, un vehicul de suprafață semiautonom care va fi utilizat în zonele de coastă, dar și pe mare, ca parte a unui grup naval.
Vehiculul va putea îndeplini o varietate de misiuni, inclusiv războiul antisubmarin, precum și operațiuni de informații, supraveghere și recunoaștere.
De asemenea, membrii UE modernizează și dezvoltă mai multe capacități de supraveghere a porturilor și a altor zone maritime critice, care vor utiliza o rețea de platforme terestre, maritime și aeriene pentru a permite membrilor UE să detecteze și să răspundă mai rapid la amenințările maritime.
Mai mult, un proiect condus de Portugalia dezvoltă un sistem antisubmarin fără echipaj uman pentru a proteja „infrastructura de mare valoare, precum și sistemele energetice maritime”.
Marina portugheză are o experiență considerabilă în ceea ce privește dronele maritime și a găzduit exercițiul anual REPMUS, care se concentrează pe integrarea resurselor maritime fără echipaj uman și cu echipaj uman.
Cu toate acestea, prevenirea unui atac asupra infrastructurii subacvatice este o provocare din cauza zonei vaste pe care trebuie să o acopere militarii UE, astfel încât UE a transmis, de asemenea, un mesaj politic Rusiei cu privire la consecințele unei astfel de interferențe.
În urma întreruperilor de la Nord Stream, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a avertizat că „orice întrerupere deliberată a infrastructurii energetice europene active este inacceptabilă și va duce la cel mai puternic răspuns posibil”.
