Mihail Manoilescu, ministrul Afacerilor Străine, dezinformează poporul român la finalul lunii iulie 1940
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, istoricul militar, prof. univ. Alesandru Duțu aduce câteva lămuriri poate mai puțin cunoscute de majoritatea celor interesați de situația politică a țării în contextul pierderilor teritoriale din vara anului 1940. Redăm mai jos aceste informații.
După întâlnirile cu Adolf Hitler, Joachim von Ribbentrop, Benito Mussolini şi Galeazzo Ciano, la Berlin şi Roma, în timpul cărora liderii celor două mari puteri au făcut presiuni pentru cedarea de teritorii în favoarea Ungariei şi Bulgariei, Mihail Manoilescu, ministrul Afacerilor Străine, dezinformează poporul, prin declaraţiile făcute presei, ignorând esenţa problemei, vorbind despre înţelegerea simpatia acestora faţă de România, de libertate, independenţă şi suveranitate, pace şi bunăstare, bună convieţuire cu vecinii etc., afirmând că:
- „cei doi lideri au manifestat ,,înţelegere deplină pentru ţara noastră, pentru poziţia ei de astăzi şi pentru starea sufletească a poporului nostru în aceste vremuri grele” şi ,,s-au interesat cu vădită simpatie de toate aspectele vieţii noastre naţionale”;
- „prin contrast cu atâtea legende absurde şi interesante, libertatea noastră politică, precum şi independenţa noastră economică vor fi absolute în noul sistem sud-est european în devenire”;
- „România urmează să se organizeze singură în toate sectoarele sale economice, cu propriul său capital, cu proprii săi muncitori de toate specialităţile şi cu proprii săi tehnicieni, aceasta fiind însăşi condiţia unei dezvoltări din ce în ce mai frumoase a puterilor noastre naţionale”
- „Puterile Axei nu au altă intenţiune decât de a deveni clienţii noştri cei mai buni şi furnizorii noştri cei mai căutaţi”;
- „Grija de căpetenie a puterilor Axei este păstrarea păcii în Balcani şi în această grijă, cele două mari state, care stau astăzi în fruntea umanităţii, se întâlnesc pe acelaşi drum cu noi”;
- „Voim pace, dar pace cu dreptate românească”;
- „Guvernul crede şi afirmă, din propria sa iniţiativă… că a sosit momentul să facă odată mai mult dovada bunelor sale intenţii de convieţuire paşnică şi amicală cu vecinii săi”;
- „Guvernul ar dori să păşească, prin mijloace mai radicale, la rezolvarea definitivă a problemei minorităţilor prin… schimbul de populaţie”, care ar realiza ,,pentru fiecare ţară un grad de puritate etnică pe care întâmplările istoriei nu le-au putut niciodată produce”.
Revoltaţi de conţinutul declaraţiilor făcute presei de Mihail Manoilescu s-au arătat a fi… chiar oficialii de la Budapesta, de vreme ce Carol al II-lea consemna în Jurnal, la 1 august 1940:
„Ca evenimente importante este o notă de o obrăznicie nemaipomenită din partea ungurilor, în care zic că protestează împotriva declaraţiunilor lui Manoilescu, căci diferendul între noi nu este o chestiune de schimb de populaţie, ci una teritorială”.
Cum vedea ministrul de externe al Italiei poziția noastră
Semnificativă pentru modul de comportare a celor doi oficiali români la Roma, la 27 iulie 1940, este consemnarea făcută, în Jurnal, de Galeazzo Ciano:
„Îi primesc pe români. Josnicia lor este revoltătoare. Nu deschid gura decât pentru a arunca asupra noastră o cascadă de complimente libidinoase şi dezgustătoare. Au devenit cu toţii antifrancezi, antienglezi şi antigenovezi. Merg până la a le vorbi cu dispreţ de «Dictatul de la Versalilles». Am o primă discuţie cu ei la Palatul Chigi şi le reamintesc cu o anumită brutalitate de politica lor trecută, ostilă ţării noastre”.
