Evenimentul Istoric > Articole online > România regală > Cenzura în societatea română înainte de intrarea în cel de-al Doilea Război Mondial! Raportul față de Marile Puteri și vecinii noștri
Articole online

Cenzura în societatea română înainte de intrarea în cel de-al Doilea Război Mondial! Raportul față de Marile Puteri și vecinii noștri

Ion Antonescu

Cenzura în societatea română înainte de intrarea în cel de-al Doilea Război Mondial! Raportul față de Marile Puteri și vecinii noștri

Printr-o postare pe pagina personală de Facebook, distinsul istoric Alesandru Duțu expune situația cenzurii din societatea română înainte de intrarea țării în cel de-al Doilea Război Mondial. Redăm mai jos notele istoricului militar.

Din arhiva Serviciului Cenzurii Presei, condus de colonelul Radu Hottineanu – până la 14 aprilie 1939 -, apoi de colonelul Dan Pascu!

15 martie 1939 (când Germania a ocupat Cehoslovacia – n.n.). Niciun cuvânt rău despre germani, sub nicio formă. Să nu se scrie că în tot timpul acestei crize politice internaţionale contactul pe care România l-a avut cu capitatele ţărilor străine a fost ,,cordial”. A fost contact pur şi simpu, nu ,,cordial” sau ,,afectuos”. Aceasta mai ales în ce priveşte Ungaria.
19 martie 1939. Articolele d-lui Iorga nu se mai cenzurează. Să nu se scrie că am desfiinţat legaţia de la Praga sau c-am făcut-o consulat. De asemenea, nici că Cehoslovacia nu mai are legaţie la noi.
6 mai 1939. Nu se mai da un bun de imprimat niciune declaraţiuni – oricui şi orişiunde ar fi fost făcută – de către dl. Ministru Gafencu. Se poate lăsa numai faptul primirii la Timişoara şi în alte oraşe, fără însă declaraţiuni din partea d-lui ministru.
9 mai 1939. Nu va apare nimic: 1) Despre tratativele economice ce se duc la Ministerul Economiei Naţionale cu delegaţii englezi… 2) Despre tratativele ce se duc cu delegaţia germană ce se află în ţară în vederea încheierii unui acord economic. Din ordinul d-lui prim-ministru Armand Călinescu nu apare nimic în gazete care ar putea să indispună cercurile turceşti. Mai ales, mare atenţie cu privire la războiul din `77, să nu se scrie că au fost înfrânţi, că au fost bătuţi de români. Ziarele să scrie că dl. Profesor Nicolae Iorga a fost îmbrăcat, la serbarea de ieri, în uniforma de consilier regal şi nicidecum în uniforma Frontului Renaşterii Naţionale. Telegrama ,,Rador” sau oricare altă telegramă care anunţă decorarea Marelui Voievod Mihai de către dl. Adolf Hitler poate să apară.
12 mai 1939. Din ordinul d-lui prim-ministru, dacă în listele acelora care oferă obolul lor în folosul armatei se găsesc şi nume evreieşti nu apar.
25 mai 1939. În ziarul ,,Timpul” va apare un studiu statistic asupra alegrilor şi al numărului probabil de alegători. Acest studiu apare însă cu cifrele reduse la jumătate, adică în loc de 4 200 000 alegători probabil se va publica numărul 2 100 000 alegători care vor lua parte la vot. (În urma alegerilor din 1 şi 2 iunie 1939 pentru Adunarea Deputaţilor şi pentru Senat, ziarul ,,Timpul” a consemnat participarea a 2 025 123 de cetăţeni – n.n.).
27 mai 1939. Din lista de subscriitori la fondul de înzestrare a oştirii am scos numele d-lor N. Titulescu, V. Madgearu şi I. Inculeţ.
26 iunie 1939. Rog toată atenţia la discursul ţinut astăzi la Senat de dl. General Sichitiu. Nu se va trece nimic demoralizant, nimic care să lase impresia că ţara noastră nu este pregătită din punct de vedere tehnic. Nu se va trece intervenţia d-lui Iorga şi nici a d-lui ministru Slăvescu, pentru că din ele reiese cuprinsul îngrijorător al discursului d-lui g-ral Sichitiu.
28 iunie 1939. Rog toată atenţia la discursul ţinut astăzi la Senat de dl. Profesor Iorga. Se va publica ţinându-se seama de stenogramă, dar numai sub formă acceptabilă pentru actualul regim, cenzurându-se părţile acelea în cari se fac destăinuiri ce nu interesează opinia publică, precum şi chestiuni personale.
29 iunie 1939. D-l ministru Gafencu ne-a făcut atenţi asupra gravităţii situaţiei politice din Europa şi socoate că nu este momentul ca opinia publică să fie alarmată cu titluri de senzaţie, chiar dacă ea reprezintă realitatea. Este momentul când se cere seriozitate şi bun simţ din partea tuturor.
14 iulie 1939. La înmormântarea prof. Costăchescu să se observe cu mare atenţie să nu fie trecute numele d-lor Maniu, Mihalache, Lupu etc. Atenţie, de asemeni, la discursuri.
3 august 1939. Niciun fel de atac la adresa Ungariei şi Bulgariei, niciun fel de comntar în privinţa relaţiunilor noastre cu aceste ţări: s-a terminat.
23 august 1939.În chestiunea pactului de neagresiune germano-rus se vor publica toate telegramele străine precum şi comentariile ce eventual s-ar transmite. Nu se vor face însă deocamdată comentarii din partea noastră. Noile direcţiuni primite de la Ministerul de Externe precizează că faţă de împrejurările actuale externe conduita presei noastre trebuie să fie următoarea: … 5) Se va evita cu desăvârşire a se discuta punctul de vedere al ţării noatre sau orice apropou în privinţa atitudinii noastre faţă de evenimentele externe. Noi nu luăm partea nimănui, nu atacăm pe nimeni, nu simpatizăm niciuun grup de puteri şi înţelegem să ne apărăm numai dacă vom fi atacaţi.
30 august (1939). Dacă vin în ziare stipulaţiunile pactului secret dintre germani şi ruşi, nu merg.
7 ianuarie (1940). Se cenzurează tot ce poate ofensa Rusia.
16 februarie (1940). Începând de astăzi, timp de 4 zile, d-nii cenzori nu vor mai lăsa să apară în presă niciun cuvânt ofensator sub orice formă ar veni – la adresa Ungariei. Nici aluzii răutăcioase, nici ofense, nimic absolut. Ordinul nu încetează decât în momentul unui contraordin.
21 februarie (1940). Dl. Cenzor Nicolae se suspendă din funcţie pe timp nelimitat pentru grava vină de a fi permis să se publice în Gazeta tribunalelor o caricatură şi un articol insultător la adresa d-lui ministru al Justiţiei.
22 februarie (1940). Nu se admite sub nicio formă şi în nicio ocazie să se ridiculizeze uniforma F.R.N. Deci, niciodată, nu se va permite să apară caricaturi în care să apară cineva îmbrăcat în uniforma F.R.N. şi nici articole în care să se critice această uniformă.
24 februarie (1940). Ora 12.45. Se cenzurează orice ştire privitoare la sosirea delegaţiei economice germane în Bucureşti. În legătură cu delegaţia economică italiană, comentariile sunt libere, dar să fie favorabile.
25 martie (1940). Se va supraveghea ca tonul unor ziare antisemite să fie mai moderat. Aţâţările şi ura de rasă şi de cult potrivit dispoziţunilor în vigoare sunt interzise. Atenţiune înseodebi la Porunca Vremii.
5 aprilie (1940). Nu se publică informaţia că cenzura a trecut la Ministrul de Interne.
8 aprilie (1940). În ceea ce priveşte linia de urmat în politica externă, d-nii cenzori vor observa: 1) Nicio critică – directă sau indirectă – despre acţiunea anglo-franceză în problema scandinavă.
20 aprilie (1940). Nu se va mai scrie absolut nimic în presă despre d-nii Iuliu Maniu şi Virgil Madgearu.
26 aprilie (1940). Din ordinul d-lui colonel Pascu. Mare atenţie la tot ce se scrie cu privire la Italia. Nu se permit critici ori aluzii răutăcioase. Totul să fie numai favorabil.
15 iunie (1940). Se vor face comentarii favorabile cu prilejul numirii noului ministru al U.R.S.S. în România, d. Lavrentiev, relevând reintrarea în normal a relaţiunilor diplomatice dintre România şi vecinul de la Est.
18 iunie (1940). Domnul col. Pascu atrage din nou atenţia domnilor cenzori ca să observe reportagiile ziarelor în ce priveşte următoarele: 1) Să nu mai apară articole sau reportagii din care să se vadă starea mizeră a satelor şi a unor locuitori din diferite părţi ale ţării. 2) De asemenea, să se cenzureze titlurile alarmante sau dezolante în privinţa inundaţiilor din ţară. Adică: dezastrul… prăpădul… marea nenorocire… etc. etc.

Pe larg, în ,,Magazin Istoric, nr. 9, 11/1991.

 

Registration

Aici iti poti reseta parola