Bărbatul a folosit actele de identitate ale soţiei sale şi testul negativ pentru coronavirus al acesteia pentru a primi permisiunea de a zbura de la Jakarta la Ternate şi şi-a ascuns chipul în spatele unui voal, a declarat Nandang Sukarna, director general al Aeroportului Halim Perdanakusuma, precizând că evenimentul a avut loc duminică.
O însoţitoare de zbor a observat că bărbatul şi-a schimbat hainele înainte de a părăsi aeronava şi a alertat autorităţile aeroportuare, a spus el.
„Intenţia lui a fost să folosească pur şi simplu testul PCR negativ al altcuiva pentru a putea zbura’”, a spus, potrivit Agerpres, Nandang Sukarna cu referire la testul de reacţie în lanţ a polimerazei utilizat pentru detectarea prezenţei virusului în organism.
Ulterior, el a fost testat pozitiv pentru coronavirus, potrivit relatărilor din media locale.
Varianta Delta
Indonezia a impus restricţii de călătorie pe fondul unei creşteri rapide a numărului de cazuri de coronavirus începând cu luna trecută, determinată de răspândirea variantei Delta a virusului.
În cadrul măsurilor de reducere a răspândirii COVID-19, pasagerii liniilor aeriene trebuie să prezinte dovada vaccinării şi un test negativ pentru coronavirus, înainte de îmbarcare.
Ţara a înregistrat joi 1.449 de decese asociate virusului, cel mai mare număr de morţi consemnat într-o singură zi, şi aproape 50.000 de cazuri noi.
Numărul total al infecţiilor confirmate în ţară a depăşit astfel pragul de trei milioane.
Explozia numărului de cazuri de COVID-19 a copleşit spitalele din insulele Java şi Bali în ultimele săptămâni.
Despre voalul islamic
Voalul islamic este un element de îmbrăcăminte feminină purtat cel mai adesea din motive religioase de către femeile musulmane, dar în anumite țări islamice chiar de către toate femeile, indiferent de religia sau convingerile lor în materie de religie islamică.
În ce privește croiala, culoarea și forma țesăturii din care este confecționat, cât și modul în care este purtat de către posesoare, există o mare varietate, funcție de țară și cutumele comunității care o populează, dar și de convingeri și valori individuale.
Termenul de voal comportă două sensuri aflate în raport de includere: voal, ca element (de îmbrăcăminte) care este utilizat pentru a ascunde ceva, acest „ceva” putând să fie tot corpul, dar și numai anumite părți ale acestuia, cum este de exemplu cazul cu cel de-al doilea sens al termenului „voal”, care este și el uzual și care desemnează o țesătură care acoperă zona capului, adică părul și gâtul, dar uneori și cea mai mare parte a feței.
În funcție de țară, toate aceste diverse variante poartă denumiri diferite, ca haik, burka, higiab, nicab, gilbab (gelaba), ciador, dupata, kimar, etc.
De unde vine
La întrebarea de unde vine această idee a voalului, scriitorul Mohamed Kacimi răspunde că este vorba despre o foarte veche credință semită care considera podoaba capilară ca fiind o reflexie a părului pubian.
Elaborând pe baza unor astfel de tradiții, în secolul al 12-lea înainte de Cristos, regele asirian Teglat Falazar face obligatoriu portul voalului, el stipulând că prostituatele nu trebuie sa-l poarte, ca semn al decadenței lor.
Coranul, în 2 versete consacrate voalului, mărturisește și el preocuparea în ce privește tentația pe care femeia o suscită ca și în ce privește exigența castității.
Dacă ea nu dorește să fie ofensată, femeia trebuie să se voaleze. Se recomandă astfel credincioaselor, potrivit Wikipedia.com, „să-și lase voalul s-atârne peste piept și să plece privirea și păstreze castitatea” (Coran, surata 24 verset 31 și surata 33 verset 59).
