15 iunie 1940, apariția lagărului de exterminare de la Auschwitz
Auschwitz este numele german al orașului din apropiere, Oświęcim, situat la aproximativ 60 kilometri vest de Cracovia, în sudul Poloniei. Unul din motivele pentru care a fost aleasă această localitate îl constituie faptul că era un nod de cale ferată foarte dezvoltat, având 44 de linii paralele, ceea ce facilita transportul unui atât de mare număr de evrei și alte naționalități din întreaga Europă. Potrivit specialiștilor, în cei cinci ani de funcționare și-au pierdut viața peste un milion de oameni: evrei, ţigani, polonezi, ruşi etc.
Conceput inițial pentru izolarea elementelor sociale considerate inamice de către regimul nazist, construcția a început să fie transformată într-un lagăr de concentrare, un instrument folosit de naziști pentru anihilarea treptată a celor considerați inferiori. Din 1940 și până în primele luni ale anului 1942 Auschwitz a funcţionat exclusiv ca un lagăr de concentrare, iar din 1942 până în octombrie 1944, lagărul a continuat să fie unul de concentrare, dar, simultan, funcţiona şi ca cel mai mare centru pentru uciderea în masă a evreilor, polonezilor sau țiganilor aduși aici. Tot în acest lagăr de concentrare și-a efectuat experimentele pe oameni medicul Josef Mengele.
Lagărul Auschwitz a funcționat începând cu 1940, iar doi ani mai târziu au fost construite încă două lagăre, Birkenau și Monowitz. Cele trei lagăre din complexul Auschwitz-Birkenau au fost operate de trupele SS conduse de Heinrich Himmler. Aproximativ 90% dintre victimele Lagărului de Concentrare de la Auschwitz au murit la Birkenau.
Lagărul de Concentrare de la Auschwitz a fost eliberat în 1945 de către trupele sovietice
În a doua jumătate a anului 1944 şi în primele două săptămâni din ianuarie 1945, aproximativ 65.000 de prizonieri, dintre care aproape toţi polonezii, ruşii şi cehii rămaşi în lagăr, au fost evacuaţi şi trimişi la diverse fabrici din inima Reich-ului, iar alţi 65.000 de prizonieri au fost ţinuţi în continuare la Auschwitz, până în ultimul moment.
Exterminarea în masă a evreilor în camerele de gazare a încetat în noiembrie 1944. Majoritatea au fost trimişi la muncă în crematoriu, iar echipele care lucraseră în camerele de gazare au fost lichidate în lunile septembrie, octombrie şi noiembrie pentru a fi fost martori la exterminare.
În încercarea de a şterge toate dovezile crimelor comise în lagăr, germanii au incendiat documentele pe străzile lagărului, pe 20 ianuarie au detonat crematoriile II şi III, iar pe 26 ianuarie au distrus crematoriul V care era încă operaţional. Pe 23 ianuarie a fost incendiat şi complexul de magazii „Kanada II”.
Pe 27 ianuarie 1945, Armata Roșie elibera complexul de lagăre Auschwitz-Birkenau din Polonia.
În 1947, complexul a fost transformat în muzeu de autoritățile poloneze. În 1979, UNESCO a declarat lagărele de la Auschwitz ca parte a moștenirii culturale universale a omenirii.
