Vecinii Rusiei sunt aproape de a crea o „mare NATO” care ar putea descuraja Rusia și ajuta Ucraina, afirmă ministrul Apărării din Estonia
Hanno Pevkur a declarat că perspectiva aderării Suediei și Finlandei la NATO ar face din Marea Baltică „o mare interioară a NATO” – toate țările care se învecinează cu ea, cu excepția Rusiei, fiind membre ale alianței militare.
Rusia a folosit Golful Finlandei, unde se află Sankt Petersburg, pentru exerciții navale de când a invadat Ucraina, inclusiv ca răspuns la solicitarea Suediei și Finlandei de a se alătura NATO.
Dar dacă regiunea ar fi înconjurată de țări NATO, Rusia ar putea fi descurajată să efectueze atacuri, a declarat Pevkur.
Faptul de a face parte din NATO ar permite vecinilor din regiune să lucreze ca „un spațiu operațional unificat”, ceea ce le-ar putea îmbunătăți „capacitățile lor terestre, aeriene, maritime, de informații, cibernetice și toate celelalte capacități”, a spus el.
Aceasta ar putea avea ca rezultat noi acorduri privind controlul comun al spațiului aerian din jurul sau deasupra unor părți ale Mării Baltice, inclusiv capacitatea de a-l închide; și supravegherea comună a mării, inclusiv decizia de a limita cine poate naviga pe ea, a spus Pevkur.
NATO se extinde în jurul mării
Invazia Rusiei a determinat Suedia și Finlanda să adere la NATO, iar majoritatea membrilor actuali ai NATO și-au ratificat apartenența. Cele două națiuni poartă în prezent discuții cu Turcia cu privire la preocupările acesteia și se așteaptă o soluție.
Pevkur a menționat că unele părți ale Mării Baltice sunt ape internaționale, dar a spus că, având în vedere că Suedia și Finlanda sunt membre, ar considera-o o „mare NATO”.
Poate cel mai important, „permite un schimb de informații mai rapid și mai profund, ceea ce reprezintă baza pentru decizii mai bune și mai rapide”, a spus el.
„Toate acestea vor avea cu siguranță un efect de descurajare” asupra Rusiei, a spus el.
Noi acorduri
Discuțiile pentru noi acorduri precum cele dorite de Pevkur sunt deja în curs de desfășurare, cum ar fi lucrul la un nou acord de apărare baltică cu Letonia și Lituania.
Pevkur a mai spus că speră ca națiunile de la Marea Baltică să își unifice apărarea de coastă. El ar dori să vadă, de exemplu, un acord între Estonia și Finlanda, în urma căruia rachetele lor să aibă o rază de acțiune care să atingă întregul Golf al Finlandei. Nu a avut loc nicio discuție oficială în acest sens, a spus el.
Estonia a luat apărarea Ucrainei
Estonia, ca și alte țări din apropierea Rusiei, și-a sporit apărarea pentru un eventual atac.
Estonia, membră a NATO și a UE, și-a câștigat independența față de Uniunea Sovietică în 1991 și este una dintre țările cele mai angajate să ajute Ucraina: A acordat Ucrainei mai mult ajutor ca procent din PIB-ul său decât orice altă națiune de la invadarea Rusiei și a oferit Ucrainei rachete antitanc chiar înainte de începerea invaziei.
Rusia a reacționat la acest lucru, Estonia afirmând în iunie că Rusia simulează atacuri cu rachete împotriva sa.
Pevkur a declarat că Estonia a primit, de asemenea, atacuri cibernetice din partea Rusiei „zilnic”, dar că acestea nu au fost foarte eficiente, deoarece Estonia era pregătită.
„Am fost pregătiți pentru asta. Ne-am antrenat pentru a contraataca sau pentru a fi pregătiți pentru acest tip de atac încă din 2007, când a avut loc primul atac cibernetic la scară largă din partea Rusiei împotriva Estoniei”, a spus el.
El a spus că, în prezent, Rusia pare să fie prea concentrată pe atacarea fizică a Ucrainei pentru a face ceva în altă parte, dar că Estonia trebuie totuși să fie pregătită, așa cum fac și alți vecini ai Rusiei.
Aceasta include creșterea capacităților sale interne de apărare, inclusiv cumpărarea mai multor arme și îndeplinirea obiectivului lui Pevkur de a dubla dimensiunea Ligii Apărării Estoniei, grupul său voluntar de apărare națională.
