Evenimentul Istoric > Articole online > Istoria universală > Un pește preistoric ar putea fi cel mai timpuriu strămoș uman cunoscut. Misterul rezolvat de oamenii de știință după mai bine de un secol
Istoria universală

Un pește preistoric ar putea fi cel mai timpuriu strămoș uman cunoscut. Misterul rezolvat de oamenii de știință după mai bine de un secol

peste

Un pește preistoric ar putea fi cel mai timpuriu strămoș uman cunoscut. Misterul rezolvat de oamenii de știință după mai bine de un secol

Descoperite pentru prima dată în Caithness, Scoția, în 1890, rămășițele fosilizate ale micii creaturi, asemănătoare unui țipar, au pus mari dificultăți oamenilor de știință. Chiar dacă era clar că este vorba despre un pește preistoric, specialiștii nu au putut să îl încadreze definitiv într-o anumită categorie evolutivă a vertebratelor. Acum, peștele este considerat ca fiind cel mai vechi strămoș cunoscut al omenirii.

Potrivit The Times, cercetătorii au stabilit acum că această creatură antică a fost probabil unul dintre primii strămoși ai animalelor cu patru membre și ai oamenilor. După cum a fost publicat în revista Nature, studiul a identificat peștele ca fiind una dintre verigile lipsă în evoluția vertebratelor, și care poate aduce lumină în privința trecutului nostru preistoric.

Totul a fost posibil cu ajutorul clusterului RIKEN, ceea ce i-a ajutat pe cercetători să genereze scanări micro-CT ale peștelui. Potrivit Daily Mail, aparatele avansate de sincrotron au arătat că această creatură era un tetrapod fără membre și cu maxilar. Pentru autorul principal, Tatsuya Hirasawa, rămân însă multe întrebări:

„[Acesta] poseda un maxilar inferior excesiv de mic în raport cu craniul, iar deschiderea gurii era retrasă. S-ar putea să nu se știe niciodată dacă aceste caracteristici au fost pierdute din punct de vedere evolutiv sau dacă dezvoltarea normală a înghețat la jumătatea drumului în fosile. Cu toate acestea, este posibil ca această evoluție să fi facilitat dezvoltarea unor caracteristici noi, cum ar fi membrele”, a declarat omul de știință.

Rămășițele fosilizate fuseseră atât de comprimate de pământ încât oasele erau practic strivite într-un ghem de nerecunoscut. Orice trăsătură perceptibilă nu făcea decât să provoace și mai multă confuzie. Îi lipseau membrele și dinții, ceea ce era neobișnuit pentru vertebratele din perioada Devoniană, între 398 și 385 de milioane de ani în urmă.

Peștele a fost încadrat greșit din lipsa tehnologiei

Un studiu din 2004 a desemnat creatura ca fiind un pește pulmonat primitiv, în timp ce Hirasawa însuși a etichetat animalul ca fiind o rudă a unui pește-păianjen în 2016.

„Acest animal ciudat i-a nedumerit pe oamenii de știință încă de la descoperirea sa în 1890, fiind un puzzle imposibil de rezolvat”, a declarat co-autorul Yu Zhi Hu de la Departamentul de Fizică a Materialelor de la Universitatea Națională Australiană din Canberra.

Cercetătorii de la aceeași instituție au ajuns chiar la concluzia, în 2017, că animalul era un pește cartilaginos, precum rechinii moderni. Doar progresele tehnologice din ultimii ani ar putea oferi comunității științifice răspunsuri definitive. Hu și Hirasawa au folosit tomografii computerizate cu microcomputere pentru a crea cele mai clare imagini ale acestei specii de până acum.

Ei au descoperit că urechea sa internă era formată din mai multe canale semicirculare, la fel ca cele ale păsărilor, peștilor și mamiferelor din zilele noastre. De asemenea, au descoperit caracteristici ale craniului care identifică animalul ca fiind un tetrapodomorf, un grup care include toate creaturile cu patru membre.

„Analizele noastre au oferit o deducție conform căreia Palaeospondylus era o rudă apropiată a vertebratelor care au membre (cu degete) și a celor care au degete asemănătoare membrelor”, a explicat Hirasawa.

 

Registration

Aici iti poti reseta parola