Un fost ambasador spune că SUA și aliații săi trebuie să-l aducă pe liderul autoritar al Ungariei „la realitate”, în timp ce acesta și Erdogan țin ostatică extinderea NATO
Un fost ambasador a declarat pentru Insider că SUA și aliații săi trebuie să îl aducă pe premierul ungar Viktor Orbán „la realitate”, deoarece liderul din ce în ce mai autoritar și președintele turc Recep Tayyip Erdoğan continuă să întârzie procesul cu propriile ambiții în minte.
Ambii lideri au încercat să își valorifice propriile interese strategice în schimbul aprobării a ceea ce ar fi o extindere majoră a alianței NATO.
„Faptul că eu trebuie să spun că Ungaria este o amenințare pentru alianță este dureros, dar cred că Ungaria este o amenințare pentru unitatea și integritatea alianței”, a declarat pentru Insider într-un interviu recent András Simonyi, care a fost primul ambasador al Ungariei la NATO și care a fost și ambasador în SUA.
„Întrebarea mea”, a continuat el, „este de ce nici Statele Unite și nici alții din alianță nu fac un efort mai mare pentru a-l aduce pe Orbán la realitate. El ar înțelege dacă i s-ar vorbi în modul corect, adică în mod clar și dur, dar nu văd să se întâmple asta. „
Orbán „testează limitele” NATO
Finlanda și Suedia – două țări care, din punct de vedere istoric, au fost nealiniate din punct de vedere militar – și-au depus cererile de aderare la NATO în luna mai, într-o mișcare declanșată de invazia brutală a Rusiei în Ucraina. În iunie, alianța militară cu 30 de membri a invitat în mod oficial Finlanda și Suedia să devină noi membri.
Cu toate acestea, parlamentele naționale din fiecare țară membră trebuie să aprobe noile aderări, deoarece extinderea NATO necesită consimțământul unanim. Mai mult de trei luni mai târziu, legiuitorii din 28 dintre cele 30 de țări au ratificat modificările aduse tratatului și au aprobat extinderea.
Dar Ungaria și Turcia se abțin, lucru pe care ambele au semnalat anterior că îl vor face.
Simonyi a declarat că Ungaria nu și-a dat aprobarea pentru că Orbán trimite „câteva mesaje” alianței, printre care și acela că nu vrea să fie luat de bun sau să audă critici externe.
Dar există un alt motiv care nu trebuie subestimat, a spus Simonyi, susținând că nu există „nicio îndoială” că Orbán încearcă să îl mulțumească pe președintele rus Vladimir Putin. „[Putin] iubește ideea că are un amic în interiorul NATO”, a adăugat el.
Prin reținerea aprobării extinderii NATO, Orbán „testează limitele și va merge cât de departe poate. El ar înțelege dacă limitele ar fi mai clare – dacă limitele ar fi stabilite mai clar”, a spus Simonyi, adăugând că este „surprinzător pentru mine modul în care restul alianței nu face nimic pentru a respinge”.
Legăturile Ungariei cu Uniunea Europeană au fost tensionate de relația apropiată a lui Orbán cu Putin, precum și de poziția sa dură cu privire la presa, instituțiile academice, sistemul judiciar și imigrația din Ungaria. Luna trecută, legislatorii Uniunii Europene au votat chiar să declare că Ungaria nu mai este o democrație și că este în schimb „un regim hibrid de autocrație electorală”.
„Aceasta este partea bizară a lucrurilor. El este cel care a adus Ungaria în NATO și știe cât de dificil a fost”, a spus Simonyi, amintindu-și că a stat alături de Orbán atunci când steagul Ungariei a fost arborat pentru prima dată la sediul NATO din Bruxelles, după ce țara central-europeană s-a alăturat alianței în 1999.
Cu toate acestea, Simonyi a spus că el crede că Orbán va semna în cele din urmă pentru extinderea NATO, dar calendarul poate depinde de omologul său turc.
„Odată ce Erdoğan va spune da, Viktor Orbán va spune da. Nu cred că el stabilește calendarul, cred că Erdoğan este cel care stabilește calendarul”, a spus Simonyi. „Dacă el este ultimul om în picioare, va semna”.
